Homo deus. Scurtă istorie a viitorului

Homo deus. Scurtă istorie a viitorului

Descriere

Sapiens ne-a aratat de unde venim. Homo deus ne arata incotro ne indreptam. De-a lungul istoriei, omenirea s-a confruntat constant cu trei probleme cruciale: razboiul, foametea si molimele. In secolul XX, a reusit sa le rezolve in mare masura. Razboiul nu mai are aceeasi putere de distrugere: in prezent numarul celor care se sinucid e mai mare decit al celor morti in conflicte armate. Foametea dispare: oamenii sufera mai degraba din cauza obezitatii decit din cauza malnutritiei. Molimele nu mai fac ravagii: mai multi oameni mor de batrinete decit in urma bolilor infectioase. Ce anume va lua insa locul razboiului, foametei si molimelor in agenda omenirii? Ce destin vom alege pentru noi insine, ce scopuri ne vom stabili? Yuval Noah Harari exploreaza proiectele, visurile si cosmarurile care ne vor marca viitorul. Omul va incerca sa devina asemenea zeilor, invingind moartea si creind viata artificiala. Este chiar urmatorul stadiu al evolutiei – Homo deus. O carte remarcabila, cu perspective si reinterpretari profunde ale lucrurilor pe care credeam ca le stim despre noi si despre istoria noastra. O carte foarte inteligenta, plina de observatii patrunzatoare si ironie muscatoare... O carte neobisnuita, o carte cool. - The Guardian Asemenea marilor epopei, Sapiens avea nevoie de o continuare. Aceasta este Homo deus, in care viitorul dupa toate probabilitatile apocaliptic este imaginat in detaliu. E un scenariu fascinant al nenumaratelor moduri in care am putea sa dam gres din cauza ca vrem prea mult. - The Observer O carte extraordinara... Nu doar schimba felul in care vezi lumea dupa ce o citesti, ci infatiseaza trecutul intr-o lumina diferita. - Mail on Sunday Provocatoare... Opera unui ginditor inzestrat. - The New York Times Harari are abilitatea de a condensa memorabil mari idei si de a le imbina cu umorul. El ne ofera nu doar lectii de istorie, ci o lectie de metaistorie. - The Washington Post Istoria a inceput cind oamenii au inventat zeii si se va sfirsi cind oamenii vor deveni zei. - Yuval Noah Harari Traducere de Lucia Popovici Carte recomandata de Tudor Chirilă in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti". Fragment din volumul "Homo Deus. Scurta istorie a viitorului" de Yuval Noah Harari:   "Ultimele zile ale mortii   In secolul XXI, e foarte posibil ca oamenii sa incerce la modul serios sa dobandeasca nemurirea. Lupta cu batranetea si moartea nu va face decat sa continue razboiul de veacuri cu foametea si bolile si va pune in evidenta valoarea suprema a culturii contemporane: insemnatatea vietii omenesti. Ni se aminteste in permanenta ca viata omeneasca este lucrul cel mai sfant din univers. Toata lumea spune asta: profesorii la scoala, politicienii in parlament, avocatii la tribunal si actorii pe scena teatrului. Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de ONU dupa al Doilea Razboi Mondial - care este, probabil, cea mai apropiata de o constitutie globala - afirma categoric ca „dreptul la viata” este valoarea fundamentala a omenirii. Dat fiind ca moartea incalca in mod evident acest drept, moartea este o crima impotriva umanitatii si ar trebui sa dezlantuim un razboi total impotriva ei. De-a lungul istoriei, religiile si ideologiile nu au sanctificat viata insasi. Au sanctificat mereu ceva aflat mai presus sau dincolo de existenta lumeasca, dand prin urmare dovada de o toleranta destul de mare in ceea ce priveste moartea. Mai mult, unele dintre ele au indragit-o de-a dreptul pe Doamna cu Coasa. Intrucat crestinismul, islamul si hinduismul au insistat ca sensul existentei depinde de soarta noastra in viata de apoi, au considerat ca moartea este o parte vitala si buna a lumii. Oamenii mureau fiindca aceasta era porunca lui Dunmezeu, iar clipa mortii era o experienta metafizica sacra, plina de semnificatii. Cand un om era pe cale sa-si dea ultima suflare, era momentul sa fie chemati preotii, rabinii si samanii; sa-si faca bilantul vietii; si sa-si imbratiseze adevaratul rol in univers. Incercati sa va imaginati crestinismul, islamul sau hinduismul intr-o lume fara moarte - care este, de asemenea, o lume fara rai, iad sau reincarnare. Stiinta moderna si cultura moderna au o viziune cu totul diferita asupra vietii si a mortii. Ele nu vad moartea ca pe un mister metafizic si cu siguranta nu considera ca moartea este sursa sensului vietii. Pentru oamenii moderni, moartea este mai curand o problema tehnica pe care putem si ar trebui sa o rezolvam. Cum mor oamenii, mai exact ? Basmele medievale infatisau Moartea ca pe o silueta intr-o mantie neagra cu gluga, care tine strans in mana o coasa mare."

Pe aceeași temă

Yuval Noah Harari