O agresiune sovietică împotriva României: Tatar Bunar în documente şi în presa românească a vremii

Descriere

…Conducerea sovietica a contestat toate tratatele de pace incheiate la sfarsitul Primului Razboi Mondial. V.I. Lenin declara in 1920: „Cand Rusia Sovietica se va intari, praf si pulbere se va alege de tratatele de la Versailles“. Statele aflate la granita europeana a Uniunii Sovietice, inclusiv Romania, au fost supuse unor permanente agresiuni, care au imbracat forme variate: propaganda ostila acestea fiind invinovatite ca au anexat teritorii straine, trimiterea de agenti care sa le destabilizeze din interior, impunerea lozincii „drepturile popoarelor la autodeterminare pana la despartirea de statul existent“ propagata de partidele comuniste din aceste state, provocarea unor incidente de granita pentru a crea o stare de tensiune si a pregati momentul interventiei armate etc. In iulie 1924, Cominternul a adoptat un plan care viza declansarea unei actiuni armate de mare amploare impotriva Romaniei, mizand pe antrenarea populatiei din Basarabia si proclamarea republicii sovietice. Ca centru al acestei actiuni a fost aleasa localitatea Tatar Bunar un mic targ din judetul Cetatea Alba, locuit in proportie de 70% de rusi si ucraineni. - Ioan Scurtu Trecusera sase ani de la incheierea primei conflagratii mondiale, iar Romania evolua – aparent nestingherita – sub zodia reglementarilor postbelice de pace. Aparent numai, fiindca, in realitate, era tinta provocarilor, tot mai agresive, ale Kremlinului, provocari care au atins pragul critic in septembrie 1924, prin rebeliunea organizata de bolsevici in sudul Basarabiei. In toata perioada interbelica Rusia sovietica nu a incetat sa considere ca provincia dintre Prut si Nistru ii apartine, diplomatia moscovita fiind foarte atenta sa nu semneze cu Romania vreun tratat care sa echivaleze, in fapt, cu o recunoastere a status quo-ului frontierelor. Nesolutionarea problemei basarabene mentinea starea de razboi intre Romania si Rusia sovietica, oferind celei din urma un anumit avantaj, relevat la 27 ianuarie 1924 de M.M. Litvinov intr-o scrisoare adresata lui Christian Racovski: «Noi ne aflam acum, formal, in stare de razboi cu Romania. Noi consideram ca trupele romane ocupa teritoriul nostru si, formal, putem, in orice moment, sa trecem Nistrul fara declaratie de razboi».  Pentru Kremlin, chestiunea basarabeana depasea insa cadrul unui litigiu teritorial, capatand o importanta dimensiune geopolitica. Problema Basarabiei – arata, in Parlamentul Romaniei, Ion Buzdugan, un politician cu o contributie importanta la unirea provinciei istorice cu tara-mama – este o problema europeana, fiindca planul rusilor este nu numai de a darama zagazurile care stavilesc puhoiul bolsevismului, zagazuri cari sunt Romania la Nistru si Polonia la nord, pentru a cuceri acele mici fasii de pamant ca Basarabia etc., nu, adevarata nazuinta a Sovietelor este revarsarea potopului de lava slavo-rusa peste Balcani, spre bolsevizarea intregei Europe“ (s. n.). - Autorii