Dansul dragonilor (2 volume). Saga Cântec de gheață și foc, partea a V-a

Descriere

Dansul dragonilor. Saga Cantec de gheata si foc. Cartea a V-a Premiul LOCUS Pretutindeni se reaprind dispute, au loc tradari si o multime de preoti, soldati, nobili si sclavi infrunta obstacole imposibile. Capricioasa si imprevizibila, soarta aduce un dans pe viata si pe moarte. Pasiunea lui George R.R. Martin pentru fantezia sofisticata, cu adevarat bizara, strabate Dansul dragonilor ca un vis febril, ca o fantasma. Talentul sclipitor de a crea atmosfera prin descriere e o marca proprie literaturii sale, decorul fiind mult mai mult decât recuzita de pe o scena pictata. - Los Angeles Times Viitorul Celor Șapte Regate e amenintat din fiecare directie. Daenerys Targaryen guverneaza cu cei trei dragoni un oras cladit pe praf si moarte. Mii de dusmani pornesc pe urmele ei. Tyrion Lannister pleaca si el in cautarea ei, dar are aliati pe care nu se poate baza intru totul. Între timp, in Nord, pe marele Zid de gheata si piatra, Jon Snow se va confrunta cu cel mai groaznic pericol din viata lui, pentru ca nu are dusmani doar in Rondul de noapte, ci si in pustietatea de dincolo de Zid. George R.R. Martin intretine suspansul si se concentreaza asupra unor personaje importante, printre care Daenerys Targaryen si Tyrion Lannister. Dar aduce personaje noi si mai multe tratate de pace decât razboaie. Pâna si admiratorii dezamagiti vor fi fascinati de povestile care se intretes in carte, mai ales ca autorul pastreaza sub semnul intrebarii episoade controversate, cum ar fi originea lui Jon. - Publishers Weekly Citeste celelalte titluri ale seriei Cantec de gheata si foc: Urzeala tronurilor,  Inclestarea regilor, Iuresul sabiilor, Festinul ciorilor Fragment din roman: "Dragonii se salbaticisera in ultimul timp. Rhaegal se napustise la Irri, iar Viserion parjolise tokarul lui Reznak, ultima oara cand senesalul o vizitase. I-am lasat prea mult de capul lor, dar cand sa-mi gasesc timp pentru ei? Coada lui Viserion plesni intr-o parte, izbind trunchiul pomului atat de tare incat o para cazu rostogolindu-se la picioarele lui Dany. Dragonul isi deschise aripile si, pe jumatate zburand, pe jumatate saltand, ajunse pe balustrada. Creste, gandi ea, in timp ce dragonul se avanta in inaltul cerului. Cresc toti trei. In curand vor fi destul de mari incat sa-mi poarte povara. Atunci avea sa zboare, asa cum facuse si Aegon Cuceritorul, sus, tot mai sus, pana cand Meereenul va fi atat de mic, incat il va putea acoperi cu varful degetului. Il urmari pe Viserion inaltandu-se in cercuri tot mai largi, pana cand disparu din raza privirii ei in spatele apelor mocirloase ale Skahazadhanului. Abia atunci Dany se intoarse in piramida, unde Irri si Jhiqui o asteptau, ca sa-i descalceasca parul si s-o imbrace, asa cum se cuvenea Reginei Meereenului, intr-un tokar ghiscari. Vesmantul era incomod, o fasie lunga si informa, care trebuia infasurata in jurul soldurilor, pe sub un brat si peste umar, cu franjurii aranjati si etalati cu grija. Infasurat prea larg, putea sa cada, infasurat prea strans, se rasucea, o impiedica si o strangea. Chiar si aranjat cum trebuie, tokarul il obliga pe cel care-l purta sa-1 tina cu mana stanga. Ca sa umbli invesmantat intr-un tokar, era nevoie de pasi marunti si de un echilibru perfect, ca sa nu calci pe acele franjuri care atarnau greu. Nu era un vesmant facut pentru un om care trebuia sa munceasca. Tokarul era vesmantul stapanilor, un semn al bogatiei si al puterii. Cand ocupase Meereenul, Dany intentionase sa interzica tokarul, dar consiliul ei o convinsese sa n-o faca. - Mama Dragonilor trebuie sa imbrace tokarul, altfel va fi mereu privita cu ura, o prevenise Gratia Verde, Galazza Galare. In straiele de lana ale Westerosului sau intr-o rochie de dantela myrisheana, Luminatia Ta va ramane pe veci o straina printre noi, o necunoscuta grotesca, o cuceritoare barbara. Regina Meereenului trebuie sa fie o doamna a Vechiului Ghis. Oachesul Ben Plumm, capitanul Fiilor Secunzi, fusese nevoit sa-i explice mai succint: - Cine vrea sa fie regele iepurilor ar face bine sa-si puna o pereche , de urechi pleostite. Urechile pleostite pe care le alese astazi erau din panza alba, diafana, cu un sir de ciucuri aurii. Cu ajutorul lui Jhiqui, isi infasura tokarul corect peste trup, la a treia incercare. Irri ii aduse coroana, faurita in forma dragonului cu trei capete al Casei sale. Trupul era din aur, aripile din argint, cele trei capete din fildes, onix si jais. Din pricina greutatii sale, gatul si umerii aveau sa-i amorteasca si s-o doara, inainte de sfarsitul zilei. O coroana nu trebuie sa fie purtata cu usurinta. Unul dintre stramosii ei regali spusese asta candva. Un Aegon, dar care? Cinci Aegoni domnisera peste Cele Sapte Regate ale Westerosului si ar fi putut exista un al saselea, daca fiul fratelui ei n-ar fi fost ucis de cainii Uzurpatorului, cand era doar un prunc la san. Daca ar fi trait, poate ca m-as fi maritat cu el. Aegon ar fi fost mai apropiat de varsta mea decat Viserys. Dany nici nu venise pe lume cand Aegon si sora lui fusesera ucisi. Tatal lor pierise si mai devreme, omorat de Uzurpator la Trident. Celalalt frate al ei, Viserys, murise urland in Vaes Dothrak, cu o coroana de aur topit pe cap. Ma vor omori si pe mine, daca le ingadui. "