Iubirea omenească (Top 10+)

Descriere

Cind este amenintata, existenta se arata in toata goliciunea ei si ne frapeaza prin extrema simplitate a mecanicii sale. De-a lungul ceasurilor de carcera, am descoperit aceste mecanisme fruste: frica anuleaza orice pretinsa complexitate psihica, apoi setea si foamea alunga frica, ramine aiuritoarea banalitate a mortii, dar acest frison al spiritului devine repede ridicol in comparatie cu micile umilinte trupesti… in sfirsit vine dezgustul fata de sine, fata de acea mica sfera a existentei care se credea pretioasa, pentru ca era unica, si care ajunge sa se sparga printre atitea alte basici de tot felul. Traducere din limba franceza de Dan Radu Stanescu Fragment din romanul "Iubirea omeneasca" de Andrei Makine "...Cu multi ani mai tarziu, naivitatea intrebarii avea sa-i revina in minte, iar el avea sa-si spuna ca acea refiectie de adolescent despre revolutie si dragoste nu era chiar atat de tampita. Pentru ca la ce servesc tresaltarile eliberatoare daca nu ne schimba radical modul de a ne intelege si a ne iubi semenii ? Avea sa-si dea seama ca, de la noaptea aceea cu luna plina, dragostea devenise pentru el un criteriu secret de judecare a oricarei activitati umane pe acest pamant. Elias a crezut la inceput ca era vorba de un hot: in ceata primelor ore ale diminetii, un om s-a strecurat pe langa coliba vecina, a impins discret usa, apoi a iesit si s-a privit in dreptunghiul oglinzii fixate de pervaz. Si-a netezit pieptanatura, si-a aranjat gulerul vestonului, s-a intors... Elias l-a recunoscut pe tatal sau. I s-a parut mic ("E din cauza ca am crescut", si-a spus el) si imbracat cu acea eleganta de cocos pe care o afiseaza unii militari. Uniforma era prea stramta, prea incarcata de buzunare si nasturi. Semana cu... un ofiter portughez! Elias s-a indepartat de fereastra, sperand sa stearga prin cuvinte acea penibila prima impresie. Avea atatea sa-i povesteasca acestui om.Voia sa-i vorbeasca despre maica-sa in inchisoarea din Dondo. O femeie invizibila, pierduta in multimea de prizonieri. Si apoi smulsa din masa aceea umana, o umbra muta intinsa in baraca lor, pe malul raului Cuanza. Si, sub pielea ei pamantie, stralucirea alba a claviculei fracturate."