Cum să dobândim bucuria duhovnicească

Descriere

Bucurati-va intotdeauna! Bucurati-va, caci Hristos alearga catre voi! Bucurati-va, pentru ca El va tine de mana si merge alaturi de voi in toata viata voastra – oricare ar fi ea! El este Mantuitorul nostru, El este bucuria noastra. In bezna pacatului acestei lumi auzim cereasca bunavestire a bucuriei: Hristos este cu toti oamenii. Bucuria va ramane pururea cu noi.  Cautam oare aceasta bucurie pe care doar Dumnezeu poate sa ne-o daruiasca? Pu­tem oare primi aceasta bunavestire in inima cu deplina credinta? Si putem oare sa ne deschi­dem intru totul intreaga fiinta catre bucuria si pacea care covarsesc toata mintea?  Intre filele acestei carti, crestinul va afla nu doar un binecuvantat ajutor impotriva ispitelor de pe cararile acestei vieti, ci si calea catre adevarata bucurie intru Domnul. Fragment din cartea "Cum sa dobandim bucuria duhovniceasca" "Bucurati-va pururea!    La celebrarea praznicului plin de veselie al Sfantului Nicolae, care vesteste apropiata sarbatoare a Nasterii lui Hristos, Biserica ne aminteste ca intotdeauna sa ne bucuram: „Bucurati-va pururea!" Anume, astfel scrie Sfantul Apostol Pavel si parca, temandu-se sa nu fie neinteles, adauga: „Si iarasi spun: bucurati-va!" Nu ma indoiesc ca, auzind aceste cuvinte, unii vor crede ca Apostolul Pavel a fost putin naiv ori ca a fost entuzias-mat cumva de o anumita stare in acea zi cand a scris aceste cuvinte. Pentru ca este cu neputinta sa ne bucuram intotdeauna.    Este cu neputinta deoarece viata nu ne bucura intotdeauna, pentru ca cele care ni se intampla ne fac uneori sa plangem, pentru ca ni se intampla adeseori sa avem parte de infrangeri, sa fim raniti, zdrobiti, inselati, sagetati pur si simplu. Din acest motiv nu ne bucuram, ci ne intristam. Eu, personal, cunosc multi oameni care sunt tristi, care nu se bucura. Stiu copii care adeseori se intristeaza, care au ochii mari plini de tristete. Si au motive sa fie tristi. Pe ei nimeni nu-i intelege. Nu arareori sunt batuti. Nu au haine, jucarii, mancare. Mai presus de orice, le lipsesc atentia si dragostea. Nu vorbesc numai despre milioanele de copii nesupravegheati de la noi. Cunosc, de asemenea, multi tineri care sunt adeseori tristi. Sunt tristi pentru ca totul merge rau in familia lor, ori pentru ca totul este fals in scoala lor, ori pentru ca traiesc intr-o tara in care parca ar trebui sa mearga la razboi, desi se arata a fi timp de pace. Cunosc parinti care sunt tristi. Ii doare modul de raportare al copiilor la ei, felul de viata al acestora."