Sabia de sticlă

Descriere

Sabia de sticla este al II-lea volum al seriei Regina Rosie. Orice revolta cere sacrificii. Al doilea volum din captivanta serie Regina Rosie prezinta conflictul violent dintre armata tot mai numeroasa de rebeli rosii si lumea stapanita de argintii. Cu sange rosu, dar cu o putere mai periculoasa decat ale argintiilor, aceea de a controla fulgerul, Mare a devenit o arma pe care Curtea Regala incearca sa o controleze. Insa atunci cand scapa de Maven, printul si iubitul care a tradat-o, descopera ca nu e nici pe departe singura asa. Misiunea ei este acum sa-i recruteze pe altii la fel ca ea, pentru ca impreuna sa lupte impotriva ordinii nedrepte care li s-a impus. Plina de evenimente dramatice si de intorsaturi de situatie tulburatoare, Sabia de sticla este o continuare alerta si palpitanta pentru cititorii Victoriei Aveyard. - Booklist Fragment din cartea "Sabia de sticla" de Victoria Aveyard "Dansul flacarilor le distorsioneaza fetele, le transforma ochii in taciuni, gurile in colti veninosi, transforma barbatii in demoni.  Unul dintre ei se apropie de zidul din foc. Nu se aprinde, nu pateste nimic. Da flacarile la o parte asa cum faci cu o cortina.  O singura persoana poate face asta.  Maven isi scutura jarul de pe ridicola lui pelerina. Are nerusinarea sa zambeasca.  Si cumva Cal gaseste puterea sa-i intoarca spatele. In loc sa-l sfasie pe Maven cu mainile goale, imi prinde incheietura in stransoarea lui fierbinte. O luam amandoi la fuga, fara sa ne asiguram spatele. Maven stie ca nu se poate masura cu niciunul dintre noi. Asa ca nu-i ramane decat sa zbiere isteric. Chiar daca are o coroana pe cap si sange pe maini, tot un june imberb a ramas.  - Fugi, criminalule! Fugi, fetito cu fulgerele! Fugiti cat puteti voi de repede!  Hohotele lui de ras rasuna printre ruine, ma urmaresc.  - Am sa va gasesc si in gaura de sarpe!  Imi dau vag seama ca fulgerele mele slabesc, incep sa se stinga pe masura ce ma indepartez. La fel si flacarile lui Cal. Si ramanem neprotejati in fata legiunii. Insa deja am sarit si zburam prin aer catre raul aflat la trei metri sub noi.  Aterizam, dar nu auzim sunetul vartejului de apa, ci un zanganit puternic. Ma rostogolesc repede pe-o parte, ca sa nu-mi rup gleznele, dar tot imi simt oasele zguduite de intensitatea dureroasa a socului. Ce e? Pana la genunchi in apa rece, Farley ne asteapta langa un tub din metal, cu capatul deschis. Fara niciun cuvant, se vara de-a busilea in el si dispare. Nu avem timp de discutii sau de intrebari, asa ca o urmam orbeste.  Cal trage capacul tubului in spatele nostru, separandu-ne de rau si de armata de pe mal. Bine ca macar el mai are minte. Capacul scoate un suierat pneumatic si se inchide ermetic. Insa nu ne va proteja multa vreme, nu de o asemenea legiune.  - Alte tuneluri? gafai eu rasucindu-ma spre Farley.  Din cauza efortului, am inceput sa vad pete galbene si tremura picioarele, asa ca trebuie sa ma sprijin de perete. Farley ma apuca de subrat ca sa ma sprijine, la fel cum a facut si afara.  - Nu, nu-i un tunel, raspunde ea cu un zambet enigmatic. Si-atunci simt si eu. O vibratie ca de baterie, dar produsa de ceva mult mai mare. Mai puternic. Pulseaza de jur imprejurul nostru, de-a lungul acelui coridor ciudat, plin de butoane cu leduri si de lumini galbene. In fata noastra se vad esarfele rosii ale membrilor Garzii. Merg inainte ca niste stacojii. Se aude un gearnat prelung, coridorul se cutremura si cade cu partea din fata inclinata in jos. In apa.  - O barca, spune Cal. O barca submarina.  Vocea i se aude ca de la departare, nesigura si fara vlaga. Exact la fel cum ma simt si eu.  Nu apucam sa facem decat cativa pasi si ne prabusim la baza peretilor inclinati."