Ultima stea. Al cincilea val (Vol. 3)

Descriere

Al cincilea val. Cartea 3: Ultima stea     Ultima faza a invaziei este pe cale de a fi implementata: asupra oraselor vor fi aruncate bombe care le vor rade de pe fata pamantului, odata cu ele disparand si dovezile civilizatiei noastre. Cassie si tovarasii ei stiu ca a venit momentul sa aleaga intre dragoste sau teama, incredere sau suspiciune, ura sau sacrificiu, credinti sau barbarie. Si mai stiu ca umanitatea este singura arma pe care o avem in acest razboi. Batalia finala se va da in sufletul omului si nu se va incheia decat odata cu cea de pe urma bataie de inima.     „Autorul nu incetineste nicio secunda si actiunea este intensa, dar limbajul ramane mereu liric si minunat. Este un final foarte pasionant pentru o trilogie impresionanta, pe masura personajelor si lumii create de de Yancey.” Entertainment Weekly      Fragment din romanul "Al cincilea val. Vol. 3: Ultima stea" de Rick Yancey:       “- Mai aveti cincisprezece secunde, a zis doamna care-l tinea. Nu ma faceti sa le numar, e asa de melodramatic.     In clipa urmatoare avea pistolul in mana si n-a ezitat, stia ce are de facut. Era soldat.     Arma i-a zvacnit in mana cand a tras, era s-o scape. Glontul a patruns in abdomenul doamnei si i-a iesit prin spate, oprindu-se in pernele prafuite de pe canapea. Zgomotul a rasunat foarte puternic in incaperea mica, iar Cassie a tipat tare; vreme de o secunda absolut ingrozitoare probabil ca a crezut ca arma doamnei se descarcase.     Glontul nu a doborat-o pe doamna Constance si nici nu a facut-o sa-i dea drumul. Totusi, stransoarea i-a slabit odata cu socul impactului, iar Sam a auzit un icnet abia perceptibil, un „ah" mirat si, inainte s-apuce el macar sa clipeasca, Ringer zbura peste masuta de cafea, cu bratul ridicat si pumnul pregatit. Degetele ei au sters razant obrazul lui Sam inainte sa se abata peste tampla lui Constance iar apoi o mana pe care n-a apucat sa o vada a smucit bratul care-l tinea si l-a eliberat. Sora lui s-a intins catre el, dar Sam s-a ferit, tinand pistolul cu amandoua mainile, iar Ringer a reusit sa o doboare pe Constance si apoi i-a ridicat trupul in aer ca un taietor de lemne securea si a izbit-o de masuta de cafea. Masa s-a facut tandari si s-au imprastiat peste tot bucati de sticla si lemn, ca un puzzle.     Constance s-a ridicat, iar Ringer a lovit-o cu podul palmei in nas. Crac! S-a auzit cum s-a spart. Sangele i s-a revarsat pe gura deschisa.     A simtit niste degete agatandu-se de tricoul lui: Cassie, S-a tras intr-o parte. Cassie nu facea parte din pluton. Nu stia ce inseamna sa fii soldat. El stia. Stia exact ce inseamna asta.     “Fara mila”.     A pasit peste bucatile rupte de masa si a atintit pistolul spre fata doamnei. Gura ei plina de sange s-a schimonosit intr-un ranjet crud, cu buze insangerate si dinti insangerati, si apoi era iar in camera mamei lui si ea murea din cauza molimei, Moartea Rosie, cum i-a zis Cassie, iar el statea langa patul ei si ea ii zambea cu dintii insangerati, cu fata patata de lacrimi de sange; a vazut-o clar, fata pe care o uitase in fata pe care o vedea acum.”