Superprognoze. Arta și știința predicției

Descriere

    Cu totii am avea de castigat daca am putea vedea in viitor, fie ca este vorba de bursa, de politica, de lansarea unor produse sau, pur si simplu, de planificarea unui meniu saptamanal. Din pacate, suntem, in general, niste prognosticieni care lasa mult de dorit.     Philip Tetlock si-a dedicat 10 ani incercarii de a intelege motivele pentru care, totusi, unii dintre noi au o putere reala de predictie. Ce ii face pe acestia sa fie buni prognosticieni? Poate fi acest talent invatat? Tetlock si Gardner ne arata cum sa invatam de la acest grup de elita. Impletind povesti despre predictii de succes (capturarea lui Osama bin Laden) sau esuate (Golful Porcilor) cu interviuri luate unor personalitati de rang inalt, de la David Petraeus la Robert Rubin, cei doi autori demonstreaza ca, pentru o prognoza buna, nu ai nevoie de computere puternice sau de metode secrete. Trebuie doar sa stii sa aduni dovezi din diverse surse, sa gandesti probabilistic, sa lucrezi in echipa, sa tii socoteala si sa fii dispus sa-ti admiti greselile si sa schimbi macazul.   „Superprognoze” ofera prima modalitate eficienta de imbunatatire a abilitatii noastre de prezicere a viitorului – fie ca e vorba de afaceri, finante, politica sau de preocupari cotidiene –, devenind, prin aceasta, o lucrare moderna de referinta.      Fragment din volum:       „Inconsecvent in mod consecvent       Una dintre multele realizari remarcabile ale lui John Maynard Keynes - cunoscut, in prezent, doar pentru activitatea sa din domeniul teoriei macroeconomice - este succesul lui ca investitor. Intre sfarsitul Primului Razboi Mondial si sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Keynes isi administra propriile finante, cat si pe ale familiei si ale prietenilor, la care se adauga doua companii britanice de asigurari, diverse fonduri de investitii si King's College, din cadrul Universitatii Cambridge. Cand a murit, in 1946, Keynes era un om extrem de bogat, iar cei carora le-a administrat finantele au prosperat dincolo de orice asteptari. Acest fapt ar fi un record impresionant in perioada, dar timpurile de care vorbim nu au fost unele obisnuite. Economia britanica a stagnat in anii 1920. In anii 1930, intreaga lume a stagnat, instaurandu-se Marea Criza economica. „Avand in vedere faptul ca John Keynes facea investitii in unii dintre cei mai problematici ani din istorie, profiturile lui sunt uluitoare!", mentioneaza John F. Wasik, autorul unei carti care abordeaza investitiile lui Keynes.     Keynes era incredibil de inteligent si de energic, ceea ce a contribuit, in mod cert, la succesul lui, insa, mai mult decat atat, era de o curiozitate iesita din comun, pasionat sa afle lucruri noi — un obicei datorita caruia isi innoia des mentalitatea. Si o facea cu draga inima. Intr-adevar, o mandru de disponibilitatea lui de a-si admite, cinstit, greselile si de a adopta convingeri noi, indemnandu-i si pe ceilalti sa faca precum el. „E in regula sa ai si momente cand gresesti, mai ales cand greseala e depistata rapid", scria el in 1933.     „Keynes e mereu pregatit sa-i contrazica nu doar pe colegii lui, dar si pe el insusi, ori de cate ori se impune", asa spunea, in 1945, un profil economistul „inconsecvent in mod consecvent".”