Mai ciudat decât ne putem imagina. O istorie alternativă a secolului XX

Descriere

     Secolul XX ar trebui sa ne fie cunoscut: Primul Razboi Mondial, Marea Criza, al Doilea Razboi Mondial, Secolul American si caderea Zidului Berlinului. Dar povestea aceasta nu ne conduce spre lumea in care traim acum, acest secol XXI ametitor, prinsi intr-o retea a supravegherii constante, a concurentei nejustificate, in mijlocul unui tsunami de lucruri marunte si de ocazii nesperate.     A venit momentul, prin urmare, pentru o noua perspectiva. Avandu-l pe John Higgs ghid, iesim de pe calea batuta si cutreieram prin unele cotloane mai putin luminate ale secolului XX, explorand  teritorii cunoscute si mai putin cunoscute, descoperind abordari inedite in drumul nostru catre prezent. Calatorim in compania unora dintre cei mai radicali artisti, oameni de stiinta, genii si excentrici ai epocii. Acestia ne arata ca marile inovatii (relativitatea, cubismul, mecanica cuantica, postmodernismul si matematica haosului) nu sunt niste orori abstracte, imposibil de inteles, ci borne importante care ne conduc spre lumea in care traim.     John Higgs ne prezinta o istorie alternativa a celui mai ciudat dintre secole. Ne arata cum universul elegant si previzibil al epocii victoriene a devenit din ce in ce mai cetos si nesigur si cum am descoperit ca lumea noastra nu este doar mai ciudata decat ne-am imaginat ci, pentru a folosi cuvintele astrofizicianului sir Arthur Eddington, „mai ciudata decat ne putem imagina“.     Fragment din volum:       “In perioadele de restriste ale istoriei, unui individ i se poate intampla sa fie conservator, apoi radical periculos, ajungand, pana la urma, un reactionar incomod, si toate astea fara a-si fi schimbat macar o data ideile. Cam asta i s-a intamplat si Mariei Stopes, o englezoaica pasionata de paleobotanica, in primele decenii ale secolului XX.     Mama ei, Charlotte Carmichael Stopes, specialista in opera lui Shakespeare, a fost prima femeie din Scotia care a obtinut un atestat universitar. Si asta intr-o vreme in care femeilor nu le era permis sa participe la cursuri sau sa aiba diplome universitare. Charlotte a elaborat multe lucrari academice despre Shakespeare, dar cartea cu cel mai mare succes a fost British Freewomen: Their Historical Privilege (Femeile libere din Marea Britanie: privilegiul lor istoric), aparuta in 1894, o sursa de inspiratie pentru miscarea sufragetelor din secolul XX. Charlotte a fost o feminista convinsa si a militat pentru dreptul femeilor de a vota.     Spre deosebire de mama ei, Marie Stopes nu parea sa aiba, la inceput, o aplecare spre viata academica. Si-a inceput educatia formala abia la 12 ani, cand a fost trimisa la un internat infiintat de catre sufragete, in Edinburgh. Dar, in ciuda startului intarziat, s-a dovedit sarguincioasa si a ajuns sa se inscrie la Institutul Botanic de la Universitatea din Munchen. Acolo, a fost singura femeie printre 5000 de barbati. Apoi, la varsta de 24 de ani, a depasit realizarile academice ale mamei sale si a obtinut titlul de doctor. Dr. Stopes a devenit experta in fosilele vegetale si se parea ca viata ei urma sa fie dedicata studiului carbunelui.     Asemenea mamei sale, Marie credea cu convingere in educatia femeilor si in egalitatea politica. Dar, in timp ce Charlotte sustinea activismul radical promovat de Emmeline Pankhurst, Marie le prefera pe sufragetele mai conservatoare.”