Bulimia nervoasă. Teorie, evaluare și tratament

Descriere

Tulburare de alimentatie declansata pe fond psihic, bulimia nervoasa afecteaza in prezent citeva zeci de milioane de persoane din toata lumea. Volumul analizeaza diversii factori declansatori ai bolii, de la cei genetici pina la cei psihologici sau socioculturali, modalitatile de diagnosticare si tipurile cele mai adecvate de tratament, selectate pe baza experientei psihoterapeutice a autorilor si a rezultatelor obtinute. Pe linga numeroasele studii de caz, programe de terapie si metode de consiliere, aflam povestile de viata ale unor persoane care s-au confruntat cu efectele foarte grave ale bulimiei. Anexele cuprind cele mai importante scale utilizate in domeniu, precum si un interviu de diagnostic al tulburarilor de alimentatie. Lucrarea se adreseaza atit psihologilor clinicieni, psihoterapeutilor si studentilor de la facultatile de psihologie si medicina, cit si persoanelor care sufera de bulimie. Din cuprins: Criteriile de diagnostic • Diagnosticul diferential • Manifestari specifice comportamentale, emotionale si cognitive • Debutul, evolutia in timp si riscul de mortalitate • Etiologia • Epidemiologia • Modele teoretice explicative • Consecinte la nivel fizic, psihologic si social • Evaluarea psihologica si tratamentul Fragment din carte: "Manifestari emotionale Persoanele care prezinta BN sunt predispuse sa experimenteze mai multe emotii negative si mai putina multumire, precum si o mai mare reactivitate la stres, comparativ cu cele care prezinta alte tulburari de alimentatie si persoanele cu greutate normala, fara tulburari de alimentatie (Lunn, Poulsen & Daniel, 2012 ; Peterson et al., 2010). Alte studii indica prezenta unor rate crescute de reactivitate la stres, de furie, tristete si vinovatie la persoanele cu BN, rate care au fost independente de scorurile obtinute la scalele de evaluare a depresiei (Peterson et al., 2010). In urma unui episod de mancat excesiv si recurent, urmeaza varsaturile care au rolul de a calma disconfortul fizic si de a reduce teama de crestere in greutate, dar sunt insotite si de sentimente de dezgust, vinovatie si rusine. Dezgustul este o emotie deosebit de interesanta pentru a fi studiata in contextul tulburarilor de alimentatie, deoarece poate determina evitarea produselor alimentare daunatoare sau dezgustatoare (Serpell & Troop, 2003). Diferite studii arata ca dezgustul si sensibilitatea la dezgust au niveluri mai ridicate la femeile care prezinta tulburari de alimentatie decat la cele care nu prezinta astfel de tulburari, in special pentru categoriile de alimente si stimuli care tin de corp (Troop, Treasure & Serpell, 2002). [...]Exista si studii in care s-a constatat ca dezgustul este o emotie la fel de importanta si in esantioane nonclinice de participanti, dar care prezentau atitudini disfunctionale referitoare la alimentatie, ca raspuns la alimente bogate in calorii si forme ale corpului supraponderale (Harvey, Troop, Treasure & Murphy, 2002). Pentru aproape toate persoanele care sufera de BN, dezgustul si ura de sine sunt sentimentele previzibile in urma unui episod de mancat excesiv. Cu toate acestea, multe prezinta aceste sentimente tot timpul, nu doar atunci cand au un astfel de episod. Pentru multe persoane cu BN, aceste sentimente sunt mostenirea unei istorii de abuz sau neglijare (Schulherr, 2008). In ceea ce priveste sentimentul de ura, Garfinkel si colaboratorii sai (1992) au constatat ca se asociaza cu retinerea alimentara si sentimentele de ineficacitate. In momentul respectiv, autorii au recomandat sa se ia in considerare modificarea criteriului din DSM referitor la ingrijorarea cu privire la greutate si forma, pentru a include nemultumirea corporala. Se considera ca aceasta nemultumire include dimensiunea afectiva negativa a imaginii corporale si reflecta deficite in ceea ce priveste reglarea stimei de sine, care poate sta la baza preocuparii excesive de a nu fi gras. Rusinea este o emotie complexa prin care propria persoana este judecata ca fiind lipsita de un anumit set de standarde interiorizate. Studiile empirice au identificat prezenta rusinii la persoanele cu BN. La nivel de grup, rusinea a fost una dintre credintele fundamentale care diferentiaza subgrupurile cu BN de grupurile de comparafie, fara tulburari alimentatie (Grabhorn, Stenner, Kaufbold, Overbeck & Stangier, 2006). Datorita naturii sale multidimensionale, unii cercetatori au incercat sa identifice daca rusinea, in general, sau rusinea referitoare la propriul corp sunt asociate intr-o mai mare masura cu prezenta tulburarilor de alimentatie (Cooper, 2003). "