Telegraful român în lupta pentru apărarea limbii române (1853-1900)

Descriere

Colectia Christia va propune o serie de volume atent selectionate pentru omul secolului vitezei, care isi doreste sa pastreze vie relatia cu sine insusi, cu ceilalti si cu Dumnezeu. Sinteze din cele mai importante scrieri de Spiritualitate, solutii pentru depasirea starilor de impas si pentru regasirea bucuriei de a trai fiecare zi a vietii, predici, marturii si exemple din vietile celor mai mari sfinti ai lumii, aratand cum au ajuns niste oameni obisnuiti la starea de sfintenie, toate in colectia Christia. „Telegraful Roman” in lupta pentru apararea limbii romane (1853-1900) - Michaela Petian   Autoarea volumului si‑a propus sa evidentieze „contributia Telegrafului Roman in materie de limba, literatura, credinta si cultura”. Accentul pus pe limba vorbita, cu normalitatea cuviintei, face din articolele Telegrafului Roman un adevarat manifest lingvistic pentru mediul si epoca sa. Prin politica sa editoriala, publicatia a dat dovada nu numai de claritate in viziune, de intelegerea rostului pe care fondatorul sau, mitropolitul Andrei Saguna, i l‑a incredintat, ci si-a exprimat exigentele cu privire la valoarea operei literare cu rol de formator al constiintei nationale, alaturandu‑se astfel atitudinii lui Titu Maiorescu si nu numai, din a carui opera redactorii sai preluau articole sau studii. In toti cei peste 160 de ani de existenta, foaia saguniana, in pofida potrivniciei vremurilor, si‑a pastrat menirea pentru care a fost harazita. Biserica, natiunea, scoala, limba romana, credinta strabuna au constituit valorile pe care venerabila de acum publicatie le‑a slujit cu daruire. Fragment din carte: "Importanta Telegrafului Roman Pana la aparitia Telegrafului Roman mai exista in Transilvania un singur organ de publicitate. Acesta era Gazeta de Transilvania, patronata de G. Baritiu, ce strabatuse deja un drum de 15 ani. In ultima vreme insa, aceasta gazeta se dovedea insuficienta pentru necesitatile culturale ale romanilor. De aceea, aparitia Telegrafului Roman, in 1853, va fi salutata cu entuziasm. Cu toate ca aparea sub egida Bisericii, de la bun inceput trebuie sa mentionam, pentru a inlatura o prejudecata, ca ziarul sibian nu a fost antrenat decat intr-o mica masura in probleme de ordin religios. Analizand situatia presei transilvanene din aceasta perioada, Onisifor Ghibu arata ca. Telegraful Roman insemna un pas nou in viata culturala si politica a Transilvaniei. Conceput ca un mijloc de luminare al poporului, trebuia sa raspunda tuturor preocuparilor lui. De aici caracterul mozaical al acestui ziar. De aici si dificultatea de a-si fauri un program bine stabilit, dar mai ales de a si-l ilustra riguros. In intentia fondatorului, Telegraful era inca un factor de unitate pentru toti romanii. El se ocupa de problemele tuturor romanilor, indiferent de provincia in care erau. S-a preocupat chiar de istroromani si de macedoromani. Problemele care framantau Transilvania aveau ecouri si dincolo de munti, iar Telegraful Roman era bucuros sa le inregistreze. Redactorii erau entuziasmati fiindca vedea ca viata sa se rasfrange peste munti, ca stapanirea straina care deocamdata ii domina nu reusise sa-i inchisteze aici, intre munti, si sa le rupa fibrele ce-i unea cu fratii de dincolo de Carpati, iar celor din Moldova si Tara Romaneasca, la inceput, si apoi din Romania nu le sunt indiferente problemele cu care se confruntau ei. Se pare ca exista un adevarat schimb de publicatii. Dovada numeroasele reproduceri din cele mai bune si mai sanatoase reviste ale vremii. "