Doamna de la Miezul Nopţii. Seria Uneltiri întunecate vol. 1

Descriere

Doamna de la Miezul Noptii este cartea intai din seria Uneltiri intunecate. Colectia Leda Edge se imbogateste cu unul dintre cele mai asteptate volume young adult ale anului: Doamna de la Miezul Noptii de Cassandra Clare!   Lang-o mare cu ape argintii… Intr-o lume tainica, unde razboinici pe jumatate ingeri sunt legata prin juramant sa lupte impotriva demonilor, parabatai e un cuvant sacru. Un parabatai e partenerul tau in lupta. Un parabatai e cel mai bun prieten al tau. Doi parabatai pot reprezenta totul unul pentru celalalt - dar nu au voie sa se indragosteasca. Emma Carstairs este o razboinica, un vanator de umbre, cel mai bun din generatia sa. Ea traieste doar pentru a lupta. Umar la umar cu parabatai-ul ei, Julian Blackthorn, patruleaza pe strazile din Los Angeles, unde vampirii isi fac de cap pe Sunset Strip, iar spiritele naturii - cele mai puternice dintre creaturile supranaturale - sunt in pragul unui razboi deschis cu vanatorii de umbre. Cand incep sa apara trupurile unor oameni si elfi omorati la fel cum fusesera ucisi si parintii Emmei cand ea era copil, este creata o alianta nesigura. Aceasta este sansa Emmei de a se razbuna - si sansa lui Julian de a-l recapata pe fratele sau Mark, tinut prizonier la Curtile Elfilor. Tot ce au de facut Emma, Julian si Mark este sa rezolve misterul crimelor in doua saptamani… si inainte sa fie luati in vizor de catre asasin. Cautarile lor o poarta pe Emma de la o pestera de langa mare, plina de magie, pana la o loterie intunecata, unde ceea ce se castiga este moartea. Si fiecare indiciu pe care il descopera duce la alte secrete. Ce i-a ascuns Julian in toti acesti ani? De ce Legea vanatorilor de umbre le interzice parabatailor sa se indragosteasca unul de altul? Cine este asasinul real al parintilor ei – si poate Emma sa accepte adevarul?      Fragment din roman:       “Dar nimic nu o pregatise pentru sentimentul pe care il avusese cand ii trecuse prin minte eventualitatea pierderii lui Julian, ca cerul se va intuneca pentru totdeauna, ca nu va mai calca niciodata pe pamant ferm. Si mai ciudat fusese sentimentul pe care il avusese dupa ce constientizase ca el va trai. Simtise apropierea lui fizica intr-un mod aproape dureros. Voise sa-l ia in brate, sa-l stranga asa de tare, incat pielea si oasele lor sa se contopeasca. Isi dadea seama ca pare complet aiurea, dar nu putea sa-si explice altfel senzatia.     Stia doar ca e intensa si dureroasa, si ca nu mai simtise niciodata asa ceva. Iar asta o speria.     Apa se racise. A inchis robinetul cu o miscare violenta, a iesit de la dus si si-a uscat parul cu prosopul. A gasit in dulapul din baie un tricou si o pereche de pantaloni scurti, s-a imbracat si a intrat in dormitor.     Cristina statea pe marginea patului.     - Hei! a exclamat Emma. Nu stiam ca esti aici! Puteam sa ies din baie dezbracata sau ceva.     - Ma indoiesc ca ai ceva ce n-am si eu.     Cristina parea preocupata de ceva; parul ei negru era impletit si isi misca degetele cum facea de obicei cand o framanta ceva.     - E ceva in neregula? a intrebat-o Emma, asezandu-se langa ea. Pari... tulburata.     - Crezi ca Mark avea prieteni printre vanatorii salbatici? a intrebat Cristina brusc.     - Nu, a raspuns Emma, surprinsa. Cel putin nu a vorbit niciodata despre asta. Si cred ca ar fi spus daca ar fi dus dorul cuiva. S-a incruntat. De ce?     Cristina a sovait.     - Pai, in seara asta a imprumutat motocicleta de la cineva. Sper ca nu va avea probleme din cauza asta.     - Mark e inteligent, a spus Emma. Ma indoiesc ca si-ar vinde sufletul pentru folosirea temporara a motocicletei sau ceva de genul asta.”