Întreab-o pe Alice

Descriere

    “Intreab-o pe Alice” este povestea fascinanta si in acelasi timp terifianta a unei adolescente care se confrunta cu problemele obisnuite ale varstei: isi doreste sa fie populara, sa aiba un prieten, i se pare ca ar trebui sa tina o cura de slabire etc. Dar viata i se schimba radical in momentul in care incepe sa consume droguri.      Emotionant si sensibil, jurnalul ei este marturia cutremuratoare a luptei cu dependenta, care o pune in situatii dintre cele mai periculoase. Tanara va infrunta viata pe strada, violenta, ospiciul, anturajul periculos ‒ totul, paradoxal, numai din dorinta de a duce o viata normala.        „Aceasta carte extraordinara pentru adolescenti este o dovada a realitatii inspaimantatoare si a literaturii de calitate.“ The New York Times     Fragment din volum:       “Scumpul meu prieten drag,     Sunt atat de recunoscatoare ca au lasat-o pe mama sa mi te aduca in cutia ta pricajita cu lacatel. Mi-a fost infiorator de rusine cand asistenta m-a obligat sa folosesc cifrul si sa te scot de-acolo pe tine si rezerva de creioane si pixuri. Dar presupun ca erau doar grijulii si voiau sa verifice ca nu erai plin de droguri. Nici macar nu mi se pare ca exist in realitate. Probabil ca sunt altcineva. Tot nu pot sa cred ca mi s-a intamplat asa ceva. Fereastra e acoperita de cabluri groase, presupun ca e mai bine decat cu gratii, dar stiu totusi ca sunt intr-un fel de spital-inchisoare.     Am incercat sa pun totul cap la cap, dar nu pot. Asistentele si doctorii imi zic mereu ca o sa ma simt mai bine, dar tot nu pot sa-mi revin. Nu pot sa inchid ochii pentru ca viermii inca se tarasc pe mine. Ma mananca. Se tarasc prin nas si imi rontaie gura si o, Doamne... Trebuie sa te pun la loc in cutie pentru ca larvele coboara din mainile mele chircite si sangerande pe paginile tale. O sa te incui inauntru. O sa fii in siguranta.        (?)      Azi ma simt mai bine. Mi-au scos bandajele de la maini si le-au schimbat si nu ma mir ca ma dor asa de tare. Am varfurile degetelor macelarite si doua unghii smulse cu totul si celelalte smulse aproape pe jumatate. Ma doare cand scriu, dar o sa-mi pierd mintile daca n-o fac. Mi-as dori sa-i pot scrie lui Joel, dar nu stiu ce sa-i spun si oricum nimeni n-ar putea citi mazgaliturile astea, si am mainile bandajate ca niste manusi de box. Tot mai fojgai de viermi, dar incep sa fiu in stare sa traiesc cu ei, sau sunt de fapt moarta si ei fac experimente cu sufletul meu?        (?)     Viermii imi mananca mai intai partile femeiesti. Mi-au mancat aproape in intregime vaginul si sanii si acum lucreaza la gura si gat. Mi-as dori ca doctorii si asistentele sa-mi lase sufletul sa moara, dar inca mai fac experimente prin care incearca sa-mi refaca mintea si corpul."