Secretele pe care nu le-am spus

Descriere

In lumea barbatilor, femeile sunt spioanele perfecte.
  Bestseller New York Times, USA Today si Washington Post
O capodopera interzisa. In 1956, un important autor rus termina o carte, Doctor Jivago, care ar putea sa puna Uniunea Sovietica intr-o lumina nefavorabila. Temandu-se de puterea ei subversiva, sovieticii hotarasc sa-i blocheze publicarea, dar in restul lumii cartea devine curand un adevarat fenomen. Un roman care a schimbat istoria. CIA planuieste sa foloseasca acest roman pentru a inclina in favoarea Statelor Unite balanta de putere a Razboiului Rece. Nu va fi usor, fiindca exista oameni dispusi sa moara pentru aceasta carte si spioni gata sa omoare pentru ea.  
Secretele pe care nu le-am spus, romanul de debut al Larei Prescott, a fost tradus in 29 de limbi si urmeaza sa fie ecranizat de The Ink Factory, in colaborare cu Marc Platt Productions.
  Citind cartea Larei Prescott, am simtit ca patrund intr-o cu totul alta lume. - Reese Witherspoon
  Unul dintre cele mai bune romane ale anului 2019. - New York Magazine
  O palpitanta poveste de iubire si spionaj care arata puterea uriasa a propagandei. - The Wall Street Journal
  Un debut impresionant. Un adevarat fenomen editorial si, mai important, o lectura captivanta. - The Guardian
  Un exceptional roman istoric. – Bustle
  Viu si irezistibil. – Daily Mail
Fragment din volumul "Secretele pe care nu le-am spus" de Lara Prescott:   "Cand il acuzasera de tradare prin comiterea de acte antisovietice, Titian indicase drept singur complice pe poetul lui favorit din secolul al XVIII-lea, Besiki. Boris isi imaginase de multe ori ce i se intamplase lui Titian dupa ce il luase masina neagra, convins fiind ca, daca nu-si imagineaza care ar fi putut fi soarta prietenului sau, acesta ar fi suferit in singuratate. Isi spunea adesea ca inca mai exista o posibilitate ca acesta sa fie in viata, insa Nina renuntase de mult la speranta. Cand ii daduse lui Boris biroul sotului ei, spusese ca trebuie sa continue munca acestuia. „Scrie marele roman la care ai visat", i-a zis. Boris primise darul Ninei, dar nu se simtise niciodata demn de el. Titian nu fusese primul dintre prietenii lui Boris care fusese ridicat. Boris si-i imagina noaptea, cand nu putea dormi, gandindu-se pe rand la soarta lor. Era Osip, tremurand intr-un lagar de tranzit si stiind ca sfarsitul ii e aproape. Paolo, urcand treptele de la Uniunea Scriitorilor si ramanand o clipa nemiscat inainte sa-si duca un pistol la tampla. Si Marina, incercand latul, apoi aruncand franghia pe dupa o grinda din tavan. Era bine stiut ca lui Stalin ii placuse poezia lui Boris. Si ce insemna ca un astfel de om gasea o inrudire prin cuvintele lui? La ce se legase Tarul Rosu? Era un adevar dur sa stie ca, odata eliberate in lume, cuvintele nu-i mai apartineau. Odata publicate, puteau fi revendicate de oricine, chiar si de un nebun. Si era chiar si mai greu si stie ca fusese taiat de pe lista lui Stalin, nebunul spunandu-le trepadusilor lui sa-l lase in pace pe cel atins de nebunie divina, pe salasluitorul din nori. Boris aude dangatul inabusit al ceasului de la parter batand ora 8. Trenul Olgai ajunge in trei ore Ssi el inca n-a scris niciun cuvant. Scena care cursese asa de usor cu o zi inainte refuza sa apara. Incepuse Doctor Jivago cu aproape 10 ani in urma si, desi avansase mult, tot isi mai dorea sa revina la zilele venise cand ii venise ideea romanului, cand inca mai izvora dintr-un iaz neatins. Se simtise de parca si-ar fi gasit o noua iubita - obsesia, pasiunea, gandurile care nu se dezlipeau de roman, personajele care i se strecurau in vise, inima usoara la fiecare noua descoperire, la fiecare noua propozitie, la fiecare noua scena. Uneori, Boris simtea ca era singurul lucru care-l tinea in viata.”