Jurnal de debutant

Descriere

In jurnal, la fel ca in memorii, nu stii niciodata cand se termina experienta si cand incepe fictiunea. Bineinteles, fictiunea incepe imediat ce te asezi sa scrii, chiar si in memoria cu data imediata, jurnalul, pentru ca intotdeauna va exista, dincolo de ispita inerenta de a denatura realitatea in scopul modelarii imaginii auctoriale, denaturarea prin rememorare si, implicit, prin interpretare a faptelor. stim bine ca acelasi eveniment la care au participat doi oameni va fi rememorat subiectiv si diferit de fiecare dintre ei. Cu toate acestea, jurnalul cred ca are o mai mare sansa a autenticitatii deoarece omul care isi scrie si consuma prin scris experienta recenta se afla inca in proximitatea, in prospetimea narativa a realului consumat, insa cumva in afara presiunii imediatului, care poate prejudicia credibilitatea. Mai cred, de asemenea, ca omul care isi scrie jurnalul aduce in scena o autoritate morala care il opreste de la falsificari inutile si da, pana la urma, mai multa valoare contextului si totodata implica o serie de fire narative latente ale realitatii, neconsumate, care pot sa proiecteze ceea ce deja s-a consumat intr-o multitudine de deveniri posibile ale momentului initial. In linia aceasta cred ca se inscrie si jurnalul lui Cristian Fulas, cu o mise-en-scene postmoderna si o intriga de policier. Acestea vin sa reconstituie nu doar momentele scrierii unei carti si a debutului unui autor, ci o buna parte dintr-o istorie (foarte recenta) a receptarii acestui debut si, cu atat mai important, a contextului socio-cultural in care acest debut are loc. Menirea jurnalului este, in cele din urma, aceea de a construi o imagine asumata a unui autor care se pune pe sine in contextul propriei receptari. Este, de fapt, o receptare de sine opusa sau tangenta receptarii exterioare care vine sa compenseze prin exprimarea directa, de la sursa, a intentionalitatii auctoriale estetice, lacunele sau „erorile” receptarii oficiale. Este, daca vreti, un exercitiu de echilibru, de suprapunere a unei imagini teoretice a intentionalitatii unei imagini publice a preconceptiilor.