Eminescu orator. Strategii retorice in publicistica

Eminescu orator. Strategii retorice in publicistica

Descriere

Daniel Ciurel abordează, într-o manieră proaspătă și tentantă, un sector relativ puțin investigat al creației eminesciene: cel publicistic. Înarmat cu achizițiile criticismului retoric tradițional și ale neoretoricii, cu lecturi extinse în domeniul argumentării mediatice, cu o cunoaștere exemplară a tehnicilor jurnalistice de persuasiune, Daniel Ciurel identifică într-un corpus vast de texte strategiile retorice abordate de Mihai Eminescu de-a lungul carierei sale de publicist.
Forța persuasivă a articolelor eminesciene, demonstrează autorul, provine din credibilitatea și autoritatea discursului (ethos), din apelurile la pasiunile audienței (pathos) și din structurarea logică a argumentelor (logos).
Ethos-ul se manifestă prin strategii retorice precum: asumarea diverselor persona, argumentele autorității, strategiile citării și strategiile prevenirii.
Cititorul acestei cărți poate descoperi cum Eminescu își asumă diverse ipostaze retorice, între dimensiunea științifică, pozitivă, savantă, cu trimitere la logos, cea vizionară, profetică, tributară pathos-ului și până la atitudinea satirică sau didactică, vizând ethos-ul.
Pathos-ul se manifestă prin procedee precum sermo (oralitatea), strategiile dialogice și interogative, strategiile comuniunii, amplificarea retorică și strategiile reproșului și amenințării.
Argumentarea retorică (logos) apelează la raționamente verosimile prin deducție, inducție, analogie și metaforă.
Cele trei mari articole de doctrină (Influența austriacă asupra românilor din Principate, Icoane vechi și icoane nouă și Studii asupra situației) corespund celor trei etape ale publicisticii eminesciene, conținând esența gândirii lui sociale și politice, dar cuprind și principalele structuri retorice din opera jurnalistică.
Demersul critic se încheie cu analiza strategiilor satirice, polemice și pamfletare, partea cea mai vie a publicisticii eminesciene, o adevărată literatură de idei. Din perspectiva apelurilor persuasive, satira mizează prioritar pe ethos, polemica este centrată pe logos, în timp ce pamfletul recurge prioritar la pathos.

MARIANA CERNICOVA-BUCĂ

Pe aceeași temă

Mihai Eminescu

Dan Gradinaru

Viorica Demici

Daniel Ciurel