Dincolo de cortina
Descriere
Daca ar fi sa incadrez cartea Gabrielei Hornoiu intr-un gen literar, as fi refractara sa-i pun eticheta de biografie sau memorii. Dincolo de cortina este mai mult decat atat. Desi nu-ti spune, cu liniuta, ce sa faci si nu-ti ofera lectii concrete despre cum sa-ti traiesti existenta, cartea ei este un studiu motivational cu privire la natura umana si capacitatea ei de a se adapta, de a suporta dar si de a lua ce-i mai bun de la viata. La finalul lecturii, daca nu te uiti o data spre cer sa-i multumesti divinitatii ca existi si apoi inca o data spre cei dragi de langa tine, sa le multumesti si lor ca exista, atunci trebuie s-o mai citesti inca o data pana vei intelege asta. Inainte sa citesti aceasta carte, draga cititorule, primeneste-ti gandurile, dezbraca-te de prejudecati si deschide-ti inima, apoi paseste cu grija si sfiala intr-un univers care te va purta de la pamant la cer si inapoi, intr-un rollercoaster ametitor de sentimente si trairi.
- Laura Frunza
Fragment din cartea: Dincolo de cortina - Gabriela Hornoiu
Arata ca un munte! Avea atatea haine pe el, incat ai fi zis ca e imbracat cu paduri imbatranite ale caror copaci isi tineau bratele frante infi pte in pamant. Avea fruntea arsa de soare si vant, in care ploaia sapase cute adanci. Obrajii ii erau raniti, probabil de lacrimi mari, bolovanoase. Buzele erau vinetii de frig, de foame, de sete. In picioare avea niste bocani care pareau mai degraba doua corabii distruse de furtuni si abandonate pe tarm. Barbia ii era acoperita de o barba lunga si incalcita. Mainile si le indesase in buzunarele jerpelite si goale.
Statea pe trotuar langa cateva carti roase de timp.
– Doamna, cumpara o carte! Hai, pe asta sigur n-o ai!
Lumea trecea nepasatoare pe langa el, strivind zapada inghetata. Orasul era impodobit de sarbatoare! Sclipea! Doar el era intunecat, steaua lui norocoasa se stinsese!
M-am apropiat si am citit titlurile cartilor.
– Doamna, uite, ia-o pe asta, mi-e mila s-o mai tin in frig!
– Cat?
– O paine si doi carnati!
– S-a facut!
– Nu stii sa negociezi! Ai sa pierzi! O sa te ingenuncheze viata! Toti uram moartea, dar cu ea nu luptam, noi purtam batalii cu viata!
– Mai iau o carte!
– S-a facut, o sticla cu vin!
– Dau!
– Te-am ghicit! De cand te asteptam! Mai ia una si imi cumperi o lumanare si o cutie cu chibrituri! Stai linistita, nu ma pregatesc sa mor, o aprind de Craciun!
I le-am cumparat pe toate.
Am ajuns acasa si am asezat cartile pe noptiera, ca pe un dar!
Undeva, pe o strada pustie, un barbat cat un munte, imbracat ponosit, rufos, sarbatorea Craciunul in tovarasia unei lumanari cu miros de scortisoara.