Antropologia cuvantului

Descriere

La inceput a fost cuvantul… și cuvantul s-a intrupat...Trecerea noastra zilnica la condiția de Om se face prin ”marunțișul” cuvantului care faciliteaza accesul la cunoașterea și ințelegerea fiecarei farame de informație scrisa, prin dialogul cu alții și cu noi inșine.... Daca azi omenirea experimenteaza calatoria in universul planetar și in microcosmosul propriului trup, daca tehnologiile moderne au depașit pragul imaginarului și al așteptarilor, este pentru ca legile care guverneaza existența și rațiunea au incaput in forma și conținutul cuvantului revelator… Studiul lingvistic din perspectiva antropologica iși dovedește puterea valorizatoare și formatoare prin intregirea panoramei culturii, adancirea cunoașterii și previziunii evoluției viitoare a existenței umane.Titlul lucrarii este inspirat de fascinația pentru reflecția asupra puterii cuvantului in devenirea umana și posibilitatea studiului acestuia din perspectiva practicilor culturale și sociale. Folosirea celor doua sintagme – antropologie lingvistica și antropologia cuvantului - nu vizeaza vreo diferențiere intre domenii de studiu separate, ci dimpotriva, evidențiaza comunitatea valorilor științifice și culturale. Atracția catre cuvant, ca element generator de viața, sta la baza opțiunii pentru un titlu care cheama la cugetare... Antropologia cuvantului iși propune, așadar, sa dezvaluie potențialul miraculos al graiului uman in dezvoltarea cunoașterii dincolo de acumularile secolului XXI in care am intrat, dar și a modelarii umane in context social. Daca sintagma antropologie lingvistica denumește domeniul de investigație științifica, titlul carții este o particularizare a acestuia care sesizeaza mareția cuvantului prin distincția neta pe care acesta o face intre Om și celelalte evoluții biologice.Demersul nostru se dorește un instrument teoretic și aplicativ dedicat formarii sinergice a acelor competențe care definesc condiția umana necesare rațiunii critice și sistematice, creativitații, autoformarii, autoresponsabilizarii sociale și profesionale. Experienței de student, traducator, cercetator și, mai apoi de dascal i s-au adaugat bucuria valorizarii potențialului lingvistic in dezvoltarea individului prin mecanisme și instrumente specifice. Selecția teoriilor și a metodelor de cercetare au avut drept model analiza lui Alessandro Duranti (1997) care valorizeaza perspectiva antropologica asupra diversitații lingvistice, practicilor gramaticale, interacțiunii verbale, structurilor dialogului, evoluției sensurilor, participarii sociale.Autoarea opteaza pentru acele abordari teoretice, descriptive, dar și pentru exemplificari menite ințelegerii caracterului practic al domeniului. Expunerea acopera și sfere conexe de cercetare, precum antropologia culturii, lingvistica aplicata, sociologia, filozofia, folclorul și comunicarea care completeaza studiul asupra cuvantului și confirmarea raportul istoric intre evoluția biologica și comunicarea lingvistica prin ponderea acestuia in direcțiile dezvoltarii economice, sociale, politice, culturale ale comunitaților omenești. Ințelegerea și insușirea principiilor de funcționare ale procesului de dezvoltare a limbii vizeaza, de asemenea, conștientizarea valorilor morale, sociale, politice, filozofice, estetice ale societații umane de azi și de maine.Lucrarea selecteaza acele direcții și conceptualizari ale școlilor de lingvistica generatoare de interpretari antropologice. Bunaoara, daca pentru Luis Hjelmslev funcția limbii reprezinta raportul dintre doua unitați lingvistice, iar in glosematica generativa aceeași noțiune este expresia particularitaților relațiilor gramaticale intre elementele structurii lingvistice, abordarea noastra insista pe sensurile mai largi atribuite acesteia de catre școala de la Praga. Definiția funcționalismului praghez care se distinge prin stransa legatura intre sintaxa și semantica, respectiv gramatica și informație care sta la baza actului comunicarii, permite extinderea cunoașterii structurilor lingvistice la nivel antropologic și ințelegerea relației dintre unitațile sintactice și conținutul lor comunicativ-informativ explicand fenomenul variabilitații limbii in atribuțiile sale de comunicare. Consideram ca interdisciplinaritatea studiului antropologic asupra cuvantului este in masura sa genereze efecte cognitive, atitudinale, comportamentale la nivel individual și de grup social.Mulțumesc studenților mei care au contribuit activ la modelarea și cristalizarea ideilor acestei carți prin intrebarile, comentariile și propriile perspective, definind și direcționand explorarile științifice personale. Mulțumesc, de asemenea, familiei care a masurat absențele mele prelungite din mijlocul ei cu etalonul rabdarii și al discreției, potențandu-mi stradania.