Fetița din scrisoare
Descriere
Anul 1956. Atunci cand Ivy Jenkins ramane insarcinata, este trimisa in dizgratie la St Margaret, o casa intunecata, infioratoare pentru mamele necasatorite. Copilul ei este adoptat impotriva vointei sale, iar Ivy nu va pleca niciodata din casa groazei.
Anul 2017. Samantha Harper este o jurnalista a carei cariera se afla in impas. Cand ii cade in mana o scrisoare din trecut, continutul o socheaza si o tulbura. Scrisoarea este de la o mama tanara, care implora sa fie salvata de la St Margaret, inainte de a fi prea tarziu. Sam investigheaza tragica poveste, ca jurnalista, dar si prin prisma misterioaselor legaturi personale pe care le intuieste, si descopera o multime de morti inexplicabile care inconjoara femeia si copilul ei. Sub presiunea iminentei demolari a asezamantului St Margaret, Sam are doar doua zile pentru a pune in ordine si a completa un puzzle vechi de saizeci de ani inainte ca adevarul, care se afla tulburator de aproape de casa, sa se piarda pentru totdeauna...
Imbinand ritmul alert si suspansul investigatiei cu atmosfera apasatoare de thriller si cu drama pierderilor ireparabile, Fetita din scrisoare pune la grea incercare taria emotionala a cititorului.
Am fost captivata de Fetita din scrisoare. Povestea este convingatoare, cu multe rasturnari de situatie, iti sfasie inima si te provoaca sa gandesti. Un roman care iti ramane in minte mult timp dupa ce l-ai citit. - Sophie Kinsella
O carte grozava, cu adevarat greu de lasat din mana. Cu un ritm rapid, cu o intriga stapanita in mod stralucit, dureroasa uneori, are toate caracteristicile unui bestseller. - Lesley Pearse
O poveste profund emotionanta, cu atat mai mult cu cat se bazeaza pe o realitate socanta. Am devorat-o, m-am implicat, m-a emotionat si m-a captivat in egala masura. - Fanny Blake
Fragment din cartea “Fetita din scrisoare” de Emily Gunnis: “Cand a sosit doctorul Jacobson, cred ca eram mai mult moarta decat vie. L-am implorat sa-mi salveze copilasul, asa ca m-a taiat, atat de adanc incat mi s-a parut ca ma sfarteca pe din doua. Apoi am auzit-o plangand si am vazut-o in fata ochilor. Fetita noastra. L-am intrebat pe doctorul Jacobson daca o vazuse pe mama. L-am implorat sa ma duca acasa. Insa el nu mi-a adresat nici un cuvant si m-a lasat pur si simplu cu Rose. Sper ca-i va spune mamei de ea. Dupa plecarea doctorului Jacobson, m-au cusut. A fost chiar mai chinuitor decat nasterea in sine. Calugarita care m-a cusut era neindernanatica si batrana si ochelarii de citit ii tot cadeau de pe nas. Zile intregi n-am putut sa merg, dar maicuta zice ca trebuie sa ma intorc curand la munca, pentru a-mi ca stiga traiul. Le-am scris mamei si unchiului Frank, sa-i intreb daca n-ar putea sa achite cele o suta de lire pe care le datorez pentru sederea mea aici, insa nu am primit nici un raspuns. Mi s-a spus ca de obicei te tin trei ani. O sa innebunesc daca va trebui sa raman atat de mult. Au amenajat cresa chiar langa infirmerie si aud bebelusii plangand zi si noapte. Se pare ca si asta face parte din pedeapsa. Imi pierd mintile la gandul ca o aud pe Rose plangand si nu ma pot duce la ea. Mi-a venit laptele, dar nu avem voie sa ne alaptam copilasii pe cale naturala. In schimb, sunt hraniti cu lapte praf. Poate ca sa rupa orice legatura dintre mama si copil. Mie mi-au dat niste medicamente ca sa opreasca lactatia, dar nu-si fac efectul suficient de repede. Noaptea, am scurgeri si doare ingrozitor. Sora se infurie cand gaseste cearsafurile ude. E satula de mine, ca sunt tot la infirmerie, satula de lacrimile mele. Satula de deranjul pe care-l fac. Mi-e asa de dor de fetita mea! Nu suport sa stiu ca altcineva o va lua de aici. Locul ei e alaturi de mine, de noi. Dragul meu, te rog, vino si ia-ne de aici, ca sa putern fi in sfarsit o familie. Vino, te rog, cat mai repede, inainte ca Rose sa fie data spre adoptie si s-o pierdem pentru totdeauna. Cu drag, A ta, Ivy In timp ce scria ultimul cuvant, Ivy auzi cheia rasucindu-se in broasca si se grabi sa indese scrisoarea in plicul pe care i-l adusese Patricia."