Farmacologie generala Ed. 2

Descriere

   De la aparitia ei, in editia I, cartea se afla pe lista bibliografiei recomandate la nivel national, pentru examenul de licenta in farmacie, concursul de rezidentiat in farmacie si examenul de atestare in specialitatile de Laborator farmaceutic si Farmacie clinica.    Aceasta editie, a II-a, este revizuita si completata cu noutatile in domeniu. Sunt introduse cunostintele noi, referitoare la:    - sistemele enzimatice oxidazice dependente de citocromul P450 (enzimele familiei CYP), precum si inductorii si inhibitorii medicamentosi si alimentari;    - polimorfismul enzimatic determinat genetic;    - interventia determinismului genetic in manifestarea farmacologica a factorilor sex, varsta, etnie si rasa;    - variabilitatea inter- si intraindividuala a raspunsului terapeutic, determinata de polimorfismul genetic enzimatic si al receptorilor, de factorii sex, varsta, etnie, rasa, stare de graviditate si patologie asociata (insuficientele hepatica si renala, precum si obezitate);    - chiralitatea (stereoizomeria) ca factor de variabilitate farmacoterapeutica;    - bioritmurile (cronofarmacologia);    - fenomenele placebo-nocebo infarmacoterapie;    - tipologia psihoneuroendocrina (adrenergica, opioida, serotoninergica, etc), ca factor de variabilitate in reactivitatea la medicamente;    - alimentatia ca factor major de interactiuni biofarmaceutice si farmacologice cu medicamentele;    - biomarkeri farmacogenomici de predictie clinica a incidentei reactiilor adverse (RA) in populatie;    - transmisiile semnalizatoare ca loc de actiune farmacodinamica, reviz.uite si updatate (colinergica, adrenergica, dopaminergica, serotoninergica, histaminergica, GABA-ergica, opioidergica, icosanoidergica), precum si nou introduse (glutamatergica, cannabinoidergica, purinergica).
   Fragment din volum:       “Sugarul poate fi expus la RA provocate de medicamente luate de mama si excretate in lapte.     Bariera sange - lapte reprezinta o membrana lipidica cu pori si permite eliminarea in laptele matern a multor medicamente nedisociate lipo- si hidrosolubile.     In general insa, pentru majoritatea medicamentelor, cantitatea eliminata prin lapte si ingerata de sugar este extrem de mica (cca 1% din concentratia realizata de mama).     Putine medicamente sunt excretate in cantitati relativ mari in lapte, de ex. unele antiepileptice.     Se pot concentra in laptele matern medicamente bazice (alcaloizi, amine etc.), intrucat pH-ul laptelui este mai scazut (pH = 7), comparativ cu pH-ul bazic al sangelui (pH = 7,4).     Factorii ce favorizeaza cresterea concentratiei medicamentelor la mama, minand cresterea unor medicamente in laptele matem, sunt:     - dozele mari, repetate timp indelungat;     - hipoproteinemia;     - insuficienta cailor de, epurare renala sau hepatica.     RA manifestate la sugar pot sa fie declansate prin urmatoarele categorii de mecanisme:     - mecanism farmacodinamic secundar;     - mecanism toxic;     - mecanism imuno-alergic;     - mecanism idiosincrazic;     - sindrom de abstinenta.     Recomandarile generale privind oprirea temporara a alaptatului, in timpul unui tratament medicamentos indispensabil pentru mama, se refera la patru grupe de medicamente:     - medicamente ce produc RA grave la sugar si sunt contraindicate in timpul alaptatului (tabelul 5.24);     - medicamente ce suprima lactatia (tabelul 5.25);     - medicamente cu risc de RA idiosincrazice, la sugarii cu deficienta genetica de G-6-PD (tabelul 5.26);     - medicamente cu risc redus de RA la sugar.”