Dorinta - Mary Balogh

Descriere

    Fiica ilegitima a unui lord englez, Sian Jones a renuntat la originile sale pentru a trai intr-o comunitate de mineri din sudul Tarii Galilor. Insufletita de cauza lor, ea se hotaraste sa accepte cererea in casatorie a liderului unei miscari revolutionare impotriva tiraniei proprietarilor englezi ai minelor din acea zona. Insa principiile lui Sian sunt zdruncinate din temelii in clipa in care ea accepta sa fie guvernanta fiicei lui Alexander Hyatt, misteriosul marchiz de Craille, simbolul lucrurilor impotriva carora ea si oamenii alaturi de care traieste se revolta. Nici prin gand nu ii trece vreo clipa ca Alexander va reusi sa-i schimbe toate conceptiile. El se arata intelegator cu cauza muncitorilor de pe pamanturile lui, este un tata iubitor si, in plus, dincolo de averea si de pozitia lui, este un barbat cu adevarat fermecator. Si, mai presus de toate, isi ofera inima fara oprelisti femeii care i-a luminat viata. Acum, prinsa intre doua lumi si intre promisiunile si dorintele a doi barbati, Sian se vede nevoita sa faca o alegere care ii va influenta iremediabil viitorul. O alegere ce nu poate fi facuta altfel decat in numele dragostei 
    Fragment din roman:       “Alex se intreba in sinea lui daca femeia aceasta avea sa i se adreseze vreodata cu numele sau cu titlul sau. Daca ar fi fost barbat adevarat, ar fi stabilit niste reguli clare ale relatiei dintre ei chiar atunci. Femeia asta ar trebui sa i se adreseze cu „domnule" daca nu se indura sa rosteasca apelativul obisnuit, „milord". Era o dovada de politete simpla, pe care eticheta le-o impunea servitorilor. In visul lui, ii spusese „Alex", isi aduse aminte pe neasteptate. „Alex", murmurase ea, intinzand bratele spre el, intr-un gest de invitatie plina de afectiune. Totul fusese extrem de realist, Sian din vis avea acelasi accent cantat ca Sian din realitate.     - Va conduc sus, la Verity, rosti el cu o politete rigida, ca nu cumva Sian sa poata intui ce se petrecea in mintea lui. I-a fost greu sa adoarma aseara. Parca ziua de azi ar fi fost nici mai mult, nici mai putin decat Craciunul.     - Vai de mine, rosti ea, urcand treptele scarii interioare in rand cu el.     - Avem niste carti, spuse el, unele pe care i le-a cumparat soacra mea, iar restul sunt ramase de cand eram eu mic. Poate ca, pe parcursul zilei, o sa puteti sa va dati seama de ce aveti nevoie in materie de carti si alte materiale. Poate veti face si o programa pentru materiile pe care aveti de gand sa i le predati. Ea isi doreste foarte mult sa invete limba dumneavoastra, dar asta, bineinteles, va trebui sa ramana in planul secund fata de restul. Puteti sa o invatati cand faceti plimbari si va jucati, nu intr-o maniera formala.     - Da, spuse ea. O sa invete mai usor asa.     Alex vorbi manat de un impuls de moment:     - La patru o sa luati ceaiul cu mine, in salon. La momentul respectiv, sa-mi dati o lista cu ce aveti nevoie si un plan general cu ce aveti de gand sa faceti. Astazi Verity o sa-si bea ceaiul in camera ei.     - Prea bine, raspunse Sian, oprindu-se in fata usii de la camera lui Verity, catre care o ghidase el."