Vecinul perfect - Nora Roberts

Descriere

    La New York, oamenii obisnuiesc in general sa isi ignore vecinii. Aceasta este insa o regula pe care Cybil Campbell n-a invatat-o niciodata si nici nu a putut s-o accepte. Cand bruneta vesela bate la usa barbatului care abia s-a mutat in apartamentul de alaturi, se asteapta sa lege cu el o relatie de prietenie; la urma urmei, reuseste sa se inteleaga foarte bine cu toti ceilalti locatari din bloc.
    Preston McQuinn nu este interesat de conversatii banale. Se afla in Manhattan doar cat sa termine o lucrare si intentioneaza sa plece cat mai repede cu putinta – hotarare care ii slabeste pe masura ce firea simpatica a lui Cybil si ochii ei mari si verzi ii capteaza interesul. Incercand sa uite ca inima i-a fost franta, Preston vrea sa se tina departe de fermecatoarea lui vecina… dar esueaza lamentabil.
    Cybil este intrigata de barbatul misterios si chipes, pasionat de saxofon. Dar cum va reactiona cand va descoperi ca el a mintit-o din prima clipa cand s-au cunoscut?

    Nora Roberts a scris peste 200 de romane de dragoste, si majoritatea au intrat in topurile de vanzari realizate de New York Times. Cartile ei au fost publicate in 35 de tari, in peste 400 de milioane de exemplare.

Fragment din roman:

"Vedea totul desfasurandu-se in fata ochilor; decorul, scena, personajele, trairile acestora. Osanditul, damnatul, triumfatorul. O lume in trei acte.
Oamenii acestia care prindeau viata pe hartie, jucand pe scena pe care si-o construise in minte, aveau o energie debordanta. Ii cunostea, stia ce ii face fericiti, stia ce ii face sa sufere.
Farama de speranta care incoltise in vietile lor nu fusese planificata, dar era acolo, atat de bine ascunsa incat o cauta si el alaturi de ei.
Scrise pana cand suvoiul de cuvinte seca. Apoi, dezorientat, arunca o privire lunga prin incapere. Singurele surse de lumina erau lampa aprinsa si ecranul computerului. Nu stia cat era ceasul sau ce zi era, insa il dureau gatul si umerii, iar cafeaua din cana de pe birou arata dezgustator.
Se indrepta spre fereastra si trase draperiile. Afara se desfasura o adevarata furtuna de primavara. Nici nu observase. Sub lumina fulgerelor, pietonii alergau disperati sa se adaposteasca.
Vanzatorul de la coltul strazii daduse lovitura. Parea sa aiba un stoc impresionant de umbrele, si totusi abia facea fata doritorilor.
Preston se intreba daca Cybil se uita si ea pe fereastra, admirand aceeasi scena. Isi imagina ce ar fi spus, cum ar transformat ceva atat de simplu si obisnuit ca o furtuna in oras intr-o intamplare amuzanta.
I-ar fi spus Omul Umbrela, i-ar fi nascocit o biografie, i-ar fi dat un nume figurii cu geaca neagra de fas, un trecut, o personalitate capricioasa. Iar vanzatorul anonim ar fi devenit parte din viata ei.
Avea darul de a atrage oamenii in viata ei.
Acum si el facea parte din viata ei, se gandi Preston. Nu se putuse abtine sa nu deschida acea usa colorata, in spatele careia gasise un noian de placeri si o energie fenomenala.
Cybil nu parea sa inteleaga ca locul lui nu era acolo.
Cand se gasea inauntru, in lumea ei, avea impresia ca ar fi putut ramane. Si daca si-ar fi permis sa ramana, viata lor ar fi fost simpla si minunata.
Precum o furtuna in oras, isi zise el. Dar furtunile trec.
In dimineata aceea fusese foarte aproape sa cedeze, sa ramana in patul acela cald, cu acel trup fierbinte care se intorsese sa se cuibareasca langa el in somn.
Era atat de... delicata, isi aminti el. Atat de primitoare. Pentru o clipa, nutrise speranta ca putea sa alunge toate problemele si indoielile si sa pastreze visurile.
Era mai bine pentru amandoi ca plecase inainte ca ea sa se trezeasca.
Trase la loc draperiile si cobori in living, unde puse de cafea si cauta ceva de mancare.
Gandurile ii fugira la Cybil, la noaptea care tocmai se incheiase. Oare ce facea in acel moment?"