Procesul legislativ - Marian Enache

Descriere

     Lucrarea cuprinde cinci capitole care au ca obiectiv abordarea dimensiunilor si elementelor constitutive, ce vizeaza natura si esenta procesului complex de legiferare. Fiecare capitol contribuie la fundamentarea categoriei de proces legislativ, ca ansamblu sistemic si sistematizat, care implica corelarea tuturor aspectelor si particularitatilor, de natura teoretica si practica ale dreptului in materie.      Capitolul 1: prezentarea modului de constituire, organizarea, functionarea si structura politica  a Camerei Deputatilor si Senatului; continutul functiei legislative a Parlamentului; actele juridice si politice adoptate     Capitolul 2: examinarea procedurilor legislative; etapele parcurse de o lege, de la initiere pana la intrarea in vigoare, continutul acestora precum si procedurile legislative speciale.      Capitolul 3: se refera la raporturile dintre Constitutie, legi si dreptul Uniunii Europene (U.E.).      Capitolul 4: contine aspecte practice si teoretice referitoare la rolul legilor in economia Romaniei.      Capitolul 5: contine o analiza ilustrativa privind impactul evenimentelor legislative asupra evolutiei unor acte normative      Lucrarea este utila specialistilor dreptului, dar si publicului interesat sa cunoasca modul elaborarii si adoptarii legilor. 
    Fragment din volum:       “Legile ordinare       Cea de-a treia categorie de legi emise de Parlament o constituie categoria legilor ordinare. Potrivit Constitutiei, legile ordinare nu dispun de anumite limite sau de un domeniu rezervat acestora. Astfel, in sfera de reglementare a legilor ordinare raman relatiile sociale care nu fac obiectul legilor constitutionale si nici al legilor organice. Mentionam ca, spre deosebire de legile organice, o lege ordinara se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Cameral.     Adeseori, majoritatea simpla sau absoluta, ca si cea calificata se calculeaza prin impartirea numarului deputatilor si senatorilor la 2, caz in care pentru aflarea majoritatii se adauga 1. Acest algoritm este contrar regulilor matematicii care nu accepta ca majoritatea sa fie stabilita prin divizarea numarului participantilor la o adunare, carora li se adauga 1 pentru a se stabili rezultatul final. Aceasta regula poate fi valabila in cazul numerelor pare, dar nu mai are consistenta in cazul numerelor impare. Astfel, daca un Parlament este constituit din 100 de membri, majoritatea acestora se stabileste prin impartirea numarului de 100 la 2, rezultatului adaugandu-i-se 1, pentru determinarea majoritatii parlamentare. in situatia in care numarul parlamentarilor este de 99, majoritatea acestora nu mai decurge din acest algoritm, ea fiind de 50 de membri ai Parlamentului (50+49=99).        Legile adoptate ca urmare a aderarii Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene si la Tratatul Atlanticului de Nord     In legatura cu prevederile art. 148 si 149 din Constitutia Romaniei, republicata, referitoare la legile adoptate ca urmare a aderarii Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene si la Tratatul Atlanticului de Nord sunt necesare unele precizari. Astfel, aceste legi au un obiect de reglementare de sine statator, precizat de Constitutie - aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si NATO - si se adopta dupa o procedura speciala. Ele sunt supuse aprobarii Camerei Deputatilor si Senatului, reunite in sedinta comuna, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.”