Viziunea educativa a lui Edith Stein - Eric de Rus

Descriere

ducatia reprezinta un gest de creatie ce rezulta din interactiunea dina-mica intre un ansamblu de caracteristici care sunt in acelasi timp exterioare si interioare individului. Avand in vedere aceasta dimensiune creatoare, ,firmarea (Bildung) nu constituie posesia exterioara a unei cunoasteri, ci forma (Gestalt) pe care o ia personalitatea umana sub influenta multiplelor forte modelatoare sau chiar procesul acestei modelari."
In aceasta privinta, Edith Stein considera ca „procesul educativ trebuie [...] sa fie efectuat pornind de la un fundament natural." Acest fundament trimite la „forma interioara", numita si „prima forta modelatoare" care sustine gestul educativ. intr-adevar, orice fiinta vie are „un temei forma-tor activ care contine in el insusi forta motrice („forma interna") de a se dezvolta intr-o directie anume; mai precis, in directia formei desavarsite a organismului perfect la care acest germen, crescand si dezvoltandu-se, trebuie sa ajunga." Cu alte cuvinte, in virtutea formei sale proprii, fiecare fiinta vie este angajata intr-un proces de actualizare a caracteristicilor con-stitutive ale speciei sale, realizand astfel propriul sau scop natural.


Fragment:

" Sfera libertatii
Orice persoana, ca parte din natura, este supusa in anumite privinte influentelor venite din partea mediului si este deter-minata de anumiti parametri contingenti pe care nu ii poate controla. De exemplu, moartea subita, paralizia sau slabiciunea organismului pot bloca dezvoltarea personalitatii. „Persoana care este, in aceasta masura, `neimplinita' se aseamana cu o schita neterminata."
Fiinta umana este un subiect psihofizic supus, intr-o anumita masura, unei cauzalitati naturale. Chiar daca recunoaste acest lucru, Edith Stein cauta totusi sa demonstreze, impotriva unei conceptii deterministe, ca subiectul uman — o fiinta a carei dimensiune senzoriala nu poate fi separata de cea spirituala - nu este condus in totalitate de natura materiala', dupa cum nici activitatea vointei nu se reduce doar la fortele psihice ale Tocmai aceasta independenta fata de sfera exclusiv naturala este cea care constituie subiectul uman ca persoana. „A fi persoana inseamna a fi o fiinta libera si spirituala. Iar ceea ce deosebeste omul de toate fiintele naturale este faptul ca el este o persoana.."
 Libertatea este inseparabila de constiinta pe care o fiinta umana o are despre ea insasi, cu alte cuvinte de capacitatea sa de a reflecta asupra ei insasi si asupra diferitelor dimensiuni constitutive, fiind aici incluse si determinatiile care o circumscriu, pentru a putea sa hotarasca, sa aleaga.
Edith Stein descrie actiunea libera ca pe un proces ce pune in joc intelegerea motivatiilor pe baza carora se ia o decizie exprimata printr-un act voluntar. Prin vointa sa, persoana ur-mareste niste scopuri. Dar modul in care vointa se exprima in actiune nu poate fi redus la o inlantuire in care cauza deter mina efectul sau. Un act liber, ca expresie a vietii spiritului, este caracterizat de faptul ca este motivat si nu, strict vorbind, cauzat, chiar daca exista factori ce l-ar putea conditiona. Cu alte cuvinte, „viata spiritului se desfasoara sub forma motivatiei, adica sub forma unor reactii la impresiile conforme cu ratiunea." in acest mod, vointa, in baza unui mobil ce poate fi sesizat la nivel intelectual, se indreapta catre un scop, iar actiunea dobandeste astfel un sens (ea este o orientare consti-enta catre scopuri bine reprezentate si nu o retea confuza de tendinte incoerente).
Odata intelese, motivatiile nu pot totusi constrange subiectul sa implineasca actele corespunzatoare, pentru ca in acest caz el ar fi determinat si nu ar mai avea libertate."