Procedura penala. Partea speciala - Gheorghita Mateut, Lucian Criste. Mirel Toader
Descriere
Spetele selectate, asociate cu grilele gandite pe pilonii pe care se bazeaza astazi succesul admiterilor in profesie, ar putea reprezenta provocari pozitive, stimuland eficacitatea si gestiunea in practica insusirii si intelegerii sensurilor procedurii penale actuale si a notiunilor sale fundamentale. Cuprinde: 300 de teste-grila; peste 60 de spete; decizii ale Curtii Constitutionale si decizii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la dispozitiile cuprinse in Partea speciala a Codului de procedura penala in vigoare. Punctele forte ale lucrarii: - grilele au trei variante de raspuns, dintre care una sau doua pot fi corecte - spetele au o structura compacta, fiind concepute si adaptate prin raportare la problemele ce tin de interpretarea, aplicarea si clarificarea prevederilor Codului de procedura penala in vigoare - corecturile efectuate de Curtea Constitutionala si Inalta Curte de Casatie si Justitie asupra unor formulari normative confuze si incoerente din Partea speciala a Codului de procedura penala - limbajul termenilor folositi in redactarea problemelor de seminarizat - o prezentare realista a legaturilor dintre teoria dreptului procesual penal si analizele practice Lucrarea reprezinta un instrument util studentilor si celor ce se pregatesc pentru sustinerea examenelor de admitere, definitivare sau promovare in profesiile juridice.
Fragment din caietul de seminar: „151. In faza de judecata: a) neacordarea ultimului cuvant inculpatului atrage sanctiunea nulitatii absolute; b) procurorul exercita rol activ in vederea aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilor legale; c) inculpatul, chiar daca este arestat, poate cere in scris sa fie judecat in lipsa, fiind reprezentat de avocatul sau ales sau desemnat din oficiu. 152. In cursul judecatii: a) cercetarea judecatoreasca nu trebuie parcursa in mod obligatoriu in toate cazurile; b) atunci cand instanta constata pe baza unei expertize medico-legale ca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa participe la judecata, dispune printr-o incheiere defmitiva suspendarea cauzei; c) atunci cand sedinta nu se inregistreaza cu mijloace tehnice audio, grefierul ia note cu privire la desfasurarea procesului. 153. In cursul judecatii, pot formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la fondul cauzei: a) martorul si expertul; b) procurorul si persoana vatamata; c) partea civila si partea responsabila civilmente. 154. Procurorul, persoana vatamata si partile: a) pot cere administrarea de probe noi in tot cursul cercetarii judecatoresti, chiar daca probele administrate in cursul urmaririi penale nu au fost contestate; b) nu pot solicita schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru prima data in fata instantei de apel; c) pot formula contestatie in anulare cand hotararea defmitiva a fost pronuntata de un alt complet decat cel care a luat parte la dezbateri in apel. 155. In situatia suspendarii judecatii unei cauze: a) sentinta prin care s-a dispus suspendarea poate fi atacata cu contestatie, in termen de 24 de ore de la pronuntare; b) prin incheierea de sesizare a inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cauza se suspenda pana la pronuntarea deciziei; c) instanta este obligata sa verifice periodic, dar nu mai tarziu de 3 luni, daca mai subzista cauza de suspendare.”