Blandetea noptii - F. Scott Fitzgerald

Descriere

Romanul Blindetea noptii a fost ecranizat in 1985, cu Peter Strauss si Mary Steenburgen in rolurile principale, in regia lui Robert Knights.
 
Dick Diver, un psihiatru cu perspective stralucite, se indragosteste de Nicole, tinara pacienta pe care o trateaza la o clinica din apropiere de Zurich si cu care, uitind de cariera, se casatoreste. Averea lui Nicole ii ajuta sa duca o viata confortabila pe Riviera franceza, inconjurati de un cerc select de muzicieni, actori si scriitori, dind petreceri elegante sau colindind restaurantele si marile magazine de moda. Cind in scena isi face aparitia si Rosemary, o tinara actrita indragostita de Dick, dar si prietena cu Nicole, viata tumultuoasa a cuplului Diver capata nuante nebanuite.

Fragment din carte:
„In saptamanile urmatoare, Dick a incercat un sentiment de uriasa nemultumire. Originea patologica si incheierea mecanica a legaturii lasasera un gust fad, metalic. Emotiile lui Nicole fusesera folosite intr-un fel nu tocmai cinstit - daca la mijloc ar fi fost propriile lui emotii? Trebuia sa renunte la fericire o vreme - o visa cum se plimba pe aleile de la clinica leganand in mana palaria de paie cu boruri largi. O data a vazut-o in realitate; cand trecea prin fata hotelului Palace, un Rolls splendid a cotit spre intrarea in forma de semiluna. Micuta in interiorul de proporţii gigantice si animata de incordarea a o suta de cai-putere inutili, Nicole sedea alaturi de o tanara despre care a presupus ca era sora ei. Fata l-a zarit si, o clipa, buzele s-au desfacut intr-o expresie de spaima. Dick si-a ridicat palaria si a trecut mai departe, totusi aerul din jurul lui a rasunat un moment de invartejirile tuturor spiridusilor de pe Gross-munster. A incercat sa-si alunge din minte povestea scriind un memoriu in care detalia regimul strict de viata la care avea sa fie supusa; posibilitatea unui alt ,,puseu" al maladiei in urma incercarilor pe care viata avea, fara indoiala, sa i le scoata in cale - pe scurt, un memoriu ce ar fi convins pe oricine in afara de el, care il scrisese. Acest efort l-a ajutat sa inteleaga inca o data cat de adanc implicate fusesera propriile lui emotii; de atunci a inceput sa-si administreze cu hotarare antidoturi.”