Gen şi cetăţenie în România
Descriere
O remarcabila analiza a modului in care femeile din Romania isi percep si isi exercita cetatenia. Prin intermediul povestilor de viata ale unor femei din Romania, volumul analizeaza dimensiunea performativa a cetateniei. Din aceste relatari rezulta ca modul in care femeile isi exercita azi cetatenia este afectat, pe de o parte, de constringerile asociate rolurilor si diferentelor de gen (in baza carora ele sint principalele ingrijitoare ale familiei), iar pe de alta parte, de experientele formatoare traite in perioada comunista (munca platita, ingradirea libertatii de miscare, rationalizarile) si in perioada de tranzitie (polarizarea sociala, prezenta minora a intereselor femeilor pe agenda publica, experienta somajului sau a libertatii de exprimare). „Stiu ca multi politologi si politicieni romani considera neexersarea deplina a cetateniei in cazul femeilor o problema marginala, deranjanta, daca nu cumva ridicola. Mai mult, putine sint organizatiile civice, partidele, politicienele, intelectualele publice care considera ca nereprezentarea si neparticiparea politica a femeilor constituie o nedreptate cruciala si ca democratia consolidata nu exista fara femei ca cetatene participante la treburile publice. Aceste ratiuni au condus la cercetarea si, in final, la volumul aflat in miinile dumneavoastra. Diana Neaga a fost sedusa complet de subiect. Teoretic era pregatita. Dar nici o pregatire livresca nu iti provoaca experienta si intuitiile asa cum o face intilnirea cu subiectii intrupati ai lecturilor tale. Autoarea isi propune sa analizeze semnificatia cetateniei substantiale si exercitiul cotidian al acesteia in cazul femeilor in general, al celor din Romania in particular, asa cum sint ele reflectate in cercetarile politologice feministe si nefeministe. Din acest motiv, utilitatea cartii pentru teoreticienii cetateniei, pentru cercetatorii democratiei si ai politicilor de gen, ca si pentru politicienii care nu vor sa improvizeze pe tema «ce doresc cetatenele», ci vor sa se documenteze, este foarte mare.” (Mihaela Miroiu)