Numele trandafirului

Descriere

Deopotriva roman politist si parabola despre adevar vazut din perspectiva teologica, filosofica, scolastica si istorica, Numele trandafirului a cunoscut un imens succes de public, fiind tradus in peste 35 de limbi si ecranizat de Jean­‑Jacques Annaud in 1986, cu Sean Connery, Christian Slater si F. Murray Abraham in rolurile principale.   In anul 1327, intr-o manastire izolata de lume, calugarii sint pe cale de-a fi invinuiti de erezie. Singura lor speranta este ajutorul dat de un faimos franciscan, fratele Guglielmo. Cind lucrurile par sa se limpezeasca intre zidurile misterioasei abatii, calugarii incep sa moara unul dupa altul. Ca sa descopere asasinul, inteleptul calugar, alaturi de ajutorul sau, Adso, se afunda ca un adevarat detectiv in simboluri secrete si manuscrise codificate si aproape isi pierde viata pe culoarele labirintice ale manastirii. Fragment din cartea "Numele trandafirului" de Umberto Eco: "M-am trezit aproape cănd suna ora pentru masa de seară. Mă simteam moleşit de somn, pentru că somnul de zi este precum păcatul cărnii: cu căt ai avut mai mult, cu atăt vrei mai mult, şi totuşi te simti nemultumit, sătul şi nesătul în acelaşi timp. Guglielmo nu era in chilia lui, se sculase, fireşte, cu mult mai inainte. L-am găsit, după ce m-am preumblat o vreme, in scriptorium, răsfoind catalogul si privind cum lucrau călugării, cu gândul ascuns de a se apropia de masa Iui Venanzio şi de a relua inspectia. Dar, dintr-un motiv sau altul, fiecare părea gata să nu-l lase să se uite prin hărtiile acelea. Mai intăi se apropiase de el Malachia ca să-i arate anumite miniaturi de pret. Apoi Bencio se tinuse scai de el cu pretexte lipsite de rost. După asta, cănd se apropiase ca să-şi reia inspectia, Berengario pornise să i se invărtească in jur, oferindu-i colaborarea. In sfărsit, Malachia, văzănd că maestrul meu era foarte hotărăt să cerceteze lucrurile lui Venanzio, ii spusese clar şi răspicat că poate, inainte de a răscoli hărtiile mortului, era mai bine să capete autorizatia Abatelui; că şi el insuşi, deşi era bibliotecar, se abtinuse, din respect şi disciplină şi că în orice caz nimeni se apropiase de masa aceea, cum îi ceruse Guglielmo, nimeni nu avea să se apropie pănă nu-şi dădea Abatele ingaduinta. Guglielmo ii atrăsese atentia că Abatele ii dăduse învoirea să cerceteze în toată abatia, Malachia il intrebase, nu fără o urmă de malitie, dacă Abatele ii ingăduise să umble in voie şi prin scriptorium sau, ferească Dumnezeu, prin bibliotecă. Guglielmo întelesese că nu era cazul să se angajeze într-o incercare a fortelor cu Malachia, chiar dacă toate acele mişcări şi toate acele spaime in jurul hărtiilor lui Venanzio îi măriseră dorinta de a lua cunoştintă de ele. Dar era atât de hotărăt să se întoarcă acolo noaptea, incăt se ferise să dea naştere unor incidente. Nutrea insă vizibile sentimente de răzbunare care, dacă n-ar fi fost insufletite, cum erau, de setea adevărului, ar fi părut ca foarte indărjite şi de ocară. Inainte de a intra in refectoriu, am făcut o mică plimbare prin incinta mănăstirii pentru a-mi risipi aburii somnului în aerul rece al serii. Pe aici încă se mai învârteau unii călugări aflati în rugăciune. in grădina din faţa porticului mănăstirii l-am zărit pe atăt de bătrănul Alinardo din Grottaferrata care, cu trupul prăpădit de tot acum, işi petrecea mare parte din zi printre plante, cand nu şedea in biserică să se roage. Părea că nu simte frigul şi se aşezase în partea din afară a porticului. Guglielmo i-a adresat căteva cuvinte de salut şi bătrănul a părut bucuros că se interesa cineva de el. "