Telepitecapitalism

Descriere

Cartea cea mai recentă a lui Bogdan Ghiu, Telepitecapitalism, deapănă mai departe firul din Ochiul de sticlă şi din Evul media sau Omul terminal, volumele în care autorul şi-a strîns „cronicile TV” scrise începînd din 1991. N-am la îndemînă prima culegere din serie, Ochiul de sticlă (Editura ALL, 1997), pentru a verifica unde a început aventura. În Evul media… sînt indicate ca titluri iniţiale de rubrică Ochiul de lemn (calc – „la vedere” – după „limba de lemn”) şi Catodul psihic (cf. Evul media…, Idea Design & Print, 2002, p. 38). Vreme mai îndelungată articolele au curs în săptămînalul Dilema, după 1993 (cînd s-a lansat revista) sau în 1995-1997, sub genericul TV (totul de vînzare) (cf. Evul media…, p. 38-39). În acelaşi Ev…, în secţiunea titulară (peste jumătate din carte; restul: un interviu, şapte eseuri şi „comunicări” teoretizante susţinute la colocvii, plus un poem – vezi mai la vale!), sînt reluate textele din alte rubrici TV susţinute în hebdomadara CSVD, sub titlul PDV, în perioada octombrie 1999-februarie 2000 (cu un precedent izolat în 1998), în Adevărul, în noiembrie 2000 (primă tentativă de trecere la un cotidian; lucrurile „nu se leagă”, autorul abandonînd după două articole publicate şi trei refuzate de redacţie), apoi în Jurnalul naţional, din mai 2001 şi pînă în iunie 2002 (deci tot într-un ziar, dar în ritm cam la cîteva ediţii odată, pînă la stabilizarea la o apariţie pe săptămînă). Reluarea Evului media ca subtitlu la Telepitecapitalism, cu perioadă de referinţă 2005-2009, marchează continuitatea. Din carte lipsesc de astă dată menţiunile primelor apariţii în periodice, însă, dacă nu greşesc, secţiunea Plonjeuri, gros-planuri, stop-cadre, adică peste 200 de pagini din circa 300, e compusă din articolele rubricii din LiterNet (deja pomenită în prima parte a acestei cronici: tot Evul media), la care se adaugă cîteva eseuri şi texte de escortă preluate poate din IDEA artă + societate şi sigur din Luceafărul/Luceafărul de dimineaţă, unde Bogdan Ghiu scrie de asemenea constant din 2008 încoace (de acolo sînt Cortina de sticlă a presei şi altele, nu multe, rubrica mergînd pe o gamă tematică mai liberă, adeseori pe subiecte politice etc.), dacă nu şi din alte gazete. www.artactmagazine.ro