Vraji in Savannah 1: Bariera

Descriere

    Orasul Savannah este considerat o comoara a Sudului, un loc cu un trecut bogat si plin de culoare. Ba chiar magic… Pentru profani, Savannah isi arata doar fata primitoare si generoasa. Initiatii stiu insa ca, dincolo de sarmul provincial, exista o lume in care vrajitoria e respectata si temuta si spiritele ratacesc amenintatoare. Mercy Taylor cunoaste foarte bine partea supranaturala a orasului ei, pentru ca face parte dintr-o familie foarte puternica de vrajitori din Sud. Doar ea, Mercy, nu are nicio putere. Iar acum se trezeste in miezul unui mister care-i poate distruge familia si poate elibera un secret intunecat tinut captiv sute de ani de vrajitoarele din familia Taylor.       "In acest mystery urban, J.D. Horn imagineaza o poveste complicata despre magie si misticism, cu eleganta si lirismul unui romancier experimentat." - Kathryn Leigh Scott, autoarea romanului Dark Passages       J.D. Horn a crescut in Tennessee si duce cu el o parte din locul acela peste tot pe unde calatoreste in lume: de la Hollywood, la Paris si la Tokyo. A studiat literatura comparata, fiind pasionat in special de literatura franceza si rusa. De asemenea, detine o diploma MBA in afaceri internationale si a lucrat ca analist financiar inainte de a deveni romancier.        Fragment din romanul "Vraji in Savannah 1 Bariera" de J.D. Horn:     “Jilo s-a ridicat ca o leoaica ranita, cu capul sus si cu dintii la vedere.     — Sa iei sangele lui Jilo? Crezi ca poti pur si simplu sa iei sangele lui Jilo?     S-a indepartat de tronul ei, micsorand distanta dintre noi pana cand am ajuns sa stam, practic, nas in nas.     — O, esti o adevarata Taylor. In clipa cand te-ai vazut plina cu dulcea putere a unchiului tau, ti-ai croit drum pana aici s-o ameninti pe Jilo. Dar tine minte un lucru, fata mea. Maine, puterea asta a ta o sa dispara si Jilo o sa fie din nou cea mai tare. Stai si gandeste-te bine inainte de a spune ca vrei sa iei ceva de la Jilo.     In adancul fiintei mele, stiam ca avea dreptate. Venisem la ea cu gandul sa folosesc puterea lui Oliver ca s-o silesc sa-mi faca pe plac daca refuza s-o faca de bunavoie. Adevarata Mercy, cea in pielea careia aveam sa ma trezesc in dimineata urmatoare, stia ca ar fi facut o greseala. M-am uitat in adancul ochilor lui Jilo.     — Imi pare rau, am spus. Si nu fiindca o sa fii tu din nou stapana pe situatie maine. Imi pare rau ca te-am amenintat, ca mi-a trecut prin cap sa-ti impun ceva impotriva vointei tale, numai fiindca am pe moment puterea de a o face.     Ea s-a uitat la mine ca si cum nu i-ar fi venit sa-si creada urechilor.     — Dumnezeu s-o aiba in paza pe muierea asta batrana, dar lui Jilo ii placi mai mult decat ar fi cazul.     Si-a ridicat mana dreapta in aer si in fata palmei i-a aparut un cutit cu lama amenintator de ascutita.     — Tre' sa intelegi ca tot ce face Jilo face spre binele tau. A impins cutitul in jos iute si cu pricepere, facandu-si o taietura in palma stanga. Pe urma mi l-a intins, cu manerul inainte.     — Haide, e randul tau.     Am strans in pumn manerul si am adus lama in fata palmei mele stangi. Si a ramas acolo; nu eram in stare sa-i infig varful ascutit in propria mea carne.     — Ai spus ca tre' sa-ti amesteci sangele cu al lui Jilo. Ai destul curaj ca s-o infrunti pe Jilo, asa ca n-ar trebui sa-ti fie frica de-o mica taietura.”