Zaharul, mai periculos decat cocaina?
Descriere
Danièle Gerkens, jurnalista franceza la revista Elle, a renuntat la zahar timp de un an. Consecinta a fost ca a scapat de alergii, sinuzita, riduri, balonare, celulita si sase kilograme. Fara niciun tratament! Totul a inceput atunci cand autoarea a publicat un articol in editia franceza a revistei Elle despre pericolele consumului de zahar, articol bazat pe descoperirile cercetatorilor de la Universitatea din Bordeaux, care demonstrasera ca zaharul creeaza o dependenta de doua ori mai puternica decat cocaina. Reactiile virulente ale reprezentantilor industriei agroalimentare au determinat-o sa studieze indeaproape problema consumului de zahar, a consecintelor absorbtiei sale de catre organismul uman si a dependentei pe care o creeaza, a folosirii lui in toate produsele alimentare industriale, a dezinformarii masive a publicului si a manipularii studiilor de catre lobby-urile din bransa. Nu sunt lasati deoparte nici inlocuitorii chimici, cu precadere aspartamul. Luna de luna, cartea descrie reactiile sale la regimul fara zahar, de la dificultatile inceputului pana la beneficiile care se resimt rapid: • dupa 3 saptamani: diminuarea oboselii si cresterea energiei; • dupa 5-6 saptamani: un ten mai luminos, o piele mai sanatoasa, riduri estompate si o digestie mult mai buna; • dupa 3-4 luni: pierdere in greutate fara niciun efort, cu precadere in zona abdominala, unde depozitele de grasime sunt cele mai periculoase pentru sistemul cardiovascular; • dupa 6 luni: disparitia aproape totala a afectiunilor inflamatorii acutizate – sinuzita sau alergie la polen. O carte bogat documentata: studii stiintifice, interviuri cu psihologi si cu cei mai buni medici specialisti din Franta, cursuri de nutritie, decriptarea marketingului industriei agroalimentare, informatii soc despre vasalitatea Organizatiei Mondiale a Sanatatii, totul presarat cu trairile autoarei si cu sfaturi practice care ne arata ca si noi ne putem vindeca la fel de usor. Fragment din volum: “6. ZAHARUL, UN ALIMENT DIN CE IN CE MAI FRECVENT Dupa acest intermezzo biochimic, sa facem un pic de istorie si de economie... Pe parcursul ultimului secol, alimentatia noastra s-a schimbat in mod radical, mai ales de vreo cincizeci de ani incoace. Imaginati-va ca ati merge la cumparaturi impreuna cu stra-strabunica voastra. Fara indoiala, ea s-ar simti complet pierduta printre rafturile unui supermarket! Cantitea de sare a crescut si materiile grase s-au modificat, trecand de la materii grase, mai ales animale, la materii vegetale, partial hidrogenate. Dar cea mai spectaculoasa schimbare o reprezinta cresterea cantitatii de zahar. In paleolitic, stramosii nostri inghiteau in jur de 100 de grame de zahar pe an. De unde provenea el? Din dramul de miere pe care reuseau sa-l “fure” de la albine, din fructe coapte si din radacini... Cateva mii de ani mai tarziu, totul s-a schimbat. La scara planetara, productia de zahar (zahar din trestie + zahar din sfecla + sirop de glucoza) a crescut de trei ori in cincizeci de ani, ajungand de la 59 de milioane de tone in 1961 la 180 de milioane de tone in 2013. Dat fiind faptul ca, in paralel a crescut si populatia mondiala, se estimeaza ca disponibilitateade zahar pe cap de locuitor a sporit de la 19,7 la 23,5 kilograme/an/persoana. In Franta, vanzarile de zahar (trestie si sfecla) au ramas constante in ultimii patruzeci de ani, situandu-se la 30-35 de kilograme pe an si pe cap de locuitor, fata de 5 kilograme/an/cap de locuitor in 1850. In Statele Unite, cantitatea de zaharuri simple consumata este net superioara, situandu-se la aproape 60 de kilograme pe an si pe cap de locuitor. Omniprezenta zaharului ii determina pe unii medici, precum Mark Hyman, consilier medical al lui Bill si Hillary Clinton, sa califice aceasta schimbare drept un “vast experiment efectuat asupra fiintei umane, total scapat de sub control”."