Cuplul din vecini
Descriere
Bestseller New York Times inca de la aparitie • Bestseller Sunday Times Nu poti sti niciodata ce se intampla de cealalta parte a peretelui. Vecina ti-a spus ca n-are chef sa-ti aduci copilul de sase luni la petrecerea ei. Nimic personal, doar ca nu suporta sa-l auda plangand. Sotul tau te-a asigurat ca va fi bine. Doar sunteti in vecini. Veti avea monitorul copilului la voi si veti merge pe rand acasa, din jumatate in jumatate de ora. Fiica ta dormea ultima data cand ai fost la ea. Acum, cand te napustesti in casa cufundata-ntr-o tacere mormantala, cel mai cumplit cosmar se adevereste. Fiica ta a disparut! Politia e la tine acasa si te intrebi cu groaza ce va descoperi. De ce esti capabila cand cineva te impinge dincolo de limite. “Shari Lapena imagineaza o tesatura complexa de motive si suspecti. Tensiunea e puternica pe tot parcursul cartii, pana la deznodamantul socant.” - The Times “Un portret necrutator al unui mariaj supus unor presiuni teribile.” - Metro Shari Lapena a lucrat ca avocata si profesoara de engleza inainte de a scrie fictiune. Pana acum a scris doua carti de literary fiction multipremiate. Cuplul din vecini, thrillerul de debut, a devenit bestseller mondial. Cel mai recent roman al sau, tot un thriller, este Stranger in the House. Fragment din romanul "Cuplul din vecini" de Shari Lapena: “Este marti dimineata, a patra zi de la rapirea Corei. Tocmai pleaca si ultimul politist. Lui Anne nu-i vine sa creada ca vor fi lasati complet singuri. — Dar daca suna rapitorul? protesteaza ea fata de Rasbach, neincrezatoare. Marco nu spune nimic. Lui ii e clar ca rapitorul nu va suna. Stie ca politia nu crede ca exista un rapitor. Rasbach spune: — O sa fie bine. Marco se descurca. Ea ii arunca o privire tematoare. — Poate ca prezenta noastra aici il sperie. Poate ca, daca plecam noi, va suna. Se intoarce spre Marco. — Daca suna cineva care pretinde ca o are pe Cora, ramai calm, incearca sa obtii instructiuni si tine-l de vorba cat mai mult posibil. Cu cat il faci sa spuna mai multe, cu atat mai bine. Inca avem microfonul instalat, asa ca discutia va fi inregistrata. Insa nu prea sunt sanse sa putem detecta de unde provine apelul. In ziua de azi, toata lumea foloseste cartele preplatite, nedetectabile. Asta ne ingreuneaza mult munca. Apoi Rasbach pleaca. Marco, cel putin, se bucura. Acum Anne si Marco sunt singuri in casa. Si numarul reporterilor de afara, din strada, a scazut. Fara noutati, presa nu are ce sa raporteze. Ziaristii isi pierd entuziasmul. Mormanul de flori ofilite si de ursuleti de jucarie nu mai creste. — Ei cred ca eu am omorat-o, zice Anne, si ca tu ai musamalizat totul. — N-au cum sa creada asa ceva, zice Marco, incercand sa o linisteasca. Dar nu prea are ce altceva sa spuna. Ce ar putea sa-i spuna? Ori asta, ori cred ca eu am luat-o si am inscenat rapirea pentru banii de rascumparare. Insa nu vrea ca ea sa afle cat de proasta este situatia lor financiara. Marco urca la etaj sa se intinda. Este epuizat. Este asa de indurerat si de suparat, incat abia poate sa se uite la sotia lui. Anne isi pierde vremea prin casa, usurata cumva ca a scapat, in sfarsit, de politie, si face ordine. Umbla ca prin ceata, din cauza nesomnului, pune lucrurile la locul lor, spala cestile de cafea. Telefonul din bucatarie suna, iar ea se opreste.”