Acuarela de arhitectură

Descriere

    "UN PORTRET IN ACUARELA AL ROMANIEI. Am cercetat cu pasiune o parte insemnata a patrimoniului construit din toata tara si am cules de pretutindeni imaginile cele mai valoroase si interesante de orase, strazi, piete, monumente, cladiri, biserici si case. Studiile efectuate timp de sase ani de studentii de la Arhitectura ii pregatesc ca viitori arhitecti sa cunoasca temeinic istoria comorilor de arhitectura pe care le-a mostenit Romania in decursul veacurilor.     Noi, arhitectii, ne desfasuram activitatea si ne petrecem viata inconjurati de mediul nostru construit de toate generatiile care ne-au premers. Suntem invatati din scoala sa putem aprecia de la prima privire daca o casa e valoroasa, sau nu. Cand desenam, alegem intotdeauna numai valorile.     Acuarelele mele nu sunt o joaca sau un prilej de destindere.     M-am straduit sa realizez acuarele cu o extraordinara atentie pentru a reda realist, corect, exact, academic volumele, umbrele, detaliile si anturajul in care se afla fiecare subiect.     Am strabatut Romania in lung si in lat si am poposit mai intai la palatele si colturile pitoresti ale Bucurestiului traditional, cu opriri in perimetrul centrului sau istoric.     Am trecut apoi la turlele inaltate spre cer de la bisericile de lemn din Maramures, la altarele manastirilor de faima mondiala din Bucovina, Moldova si Oltenia si am incheiat cu orasele-monument ale Transilvaniei, cu turnurile, fortificatiile si denivelarile lor din Brasov, Sibiu, Sighisoara, Cluj, Bran si Bistrita.     Am retinut in peregrinarile mele si imagini din alte meleaguri. Cunoscand tezaurul de patrimoniu al tarii mele, am dorit sa demonstrez, prin comparatie, ca ROMANIA ESTE CEL PUTIN EGALA IN FRUMUSETE SI VALORI CU MONUMENTELE, ORASELE SI PEISAJELE MULTOR LOCURI ADMIRATE DIN ALTE COLTURI ALE LUMII." - Arhitect Gheorghe Leahu Fragment din carte: "EXPOZITII DE ACUARELA PRIN TARA  Dupa 1957, cand am obtinut diploma de arhitect, si pana prin anul 1979, m-am angajat ca arhitect proiectant si am fost permanent preocupat de conceperea si urmarirea executiei a numeroase proiecte. N-am desenat in acest interval nici o acuarela, sarcinile de productie imi ocupau tot timpul. Intre 1979 si 1989, la inceputul celei mai negre perioade de dictatura, m-am hotarat sa evadez de sub tavalugul indicatiilor "genialului conducator" si am redescoperit ca pot desena acuarele in foarte putinul timp liber pe care-I mai aveam. Am descoperit ca Bucurestiul era plin de imagini incantatoare, care asteptau sa fie desenate, am constatat ca puteam sa-mi aleg singur subiectele. Imi rezolvam constiincios proiectele abordate, dar in zilele de vara, cand soarele apunea tarziu, sau in rarele zile de weekend libere si concediu, am reinceput sa desenez acuarele de arhitectura. Am adunat cu greu, intre 1979 si 1989, cateva zeci de desene si am simtit nevoia sa le expun, sa vada si marele public ce recolta de frumuseti arhitecturale am cules eu in acuarelele mele, in timp ce Bucurestiul era grav afectat de demolarea a 450 de hectare de oras traditional dictata de Ceausescu. Intre 1985 si 2007, timp de 22 de ani, am deschis in tara opt expozitii personale: cinci in Bucuresti si cate una la Sighisoara, Sibiu si Manastirea Neamt. I. Prima expozitie am deschis-o intre 1 si 15.04.1985 in holul Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu", sub titlul: BUCURESTIUL VAZUT DE UN ARHITECT. Faptul ca am expus imagini cu Manastirea Vacaresti, aflata atunci in stadiu avansat de distrugere, cu Manastirea Mihai Voda si Arhivele Statului, in pericol de disparitie, si imagini din Centrul Istoric din Lipscani, total abandonat de dictator, a fost apreciat drept un act de curaj. II. A doua expozitie, deschisa la „Curtea Sticlarilor" din inima Lipscanilor, intre 28.09 si 18.10.1989, sub titlul LUMINI BUCURESTENE, a devenit un manifest singular de aparare a patrimoniului nostru arhitectural vechi. Salile au fost pline de vizitatori, iar acuarelele cu cele mai pitoresti strazi si case ale vechiului centru comercial bucurestean au incantat prin varietatea si originalitatea surprinzatoare a volumelor si decoratiilor. III. A treia expozitie s-a deschis la Galeriile de Arta ale Municipiului Bucuresti, intre 01 si 14.04.1991, sub titlul BUCURESTIUL DISPARUT. Nu se implinisera inca doi ani de la lichidarea comunismului si a cuplului Ceausescu si sute de bucuresteni se anuntau unii pe altii sa viziteze expozitia mea. N-am banuit, cand am desenat acuarelele cu Manastirea Mihai Voda, Opereta, Biserica Sf. Spiridon Vechi, Hala Unirii, Institutul Medico-Legal „Mina Minovici", Piata Cauzasi, Biserica Sfanta Vineri, Manastirea Vacaresti si multe altele, ca vor deveni veritabile si unice documente desenate ale Bucurestiului disparut, si mi-a venit o idee: in coltul de sus al fiecarei acuarele cu monumente demolate, am aplicat cate o panglica neagra, exact asa cum se poarta doliu la inmormantari. "