Despre istorie

Descriere

    „Teoreticienii de toate tipurile dau tarcoale pasnicelor turme de istorici, care pasc pe bogatele pasuni ale surselor lor primare sau isi rumega publicatiile unii altora. Cateodata chiar si cel mai putin combativ simte imboldul de a se confrunta cu atacatorii sai. Nu se pune problema ca istoricii, prezentul autor aflandu-se printre ei, sunt necombativi, cel putin atunci cand au de-a face cu scrierile celorlalti. Unele dintre cele mai spectaculare controverse academice au fost purtate pe campurile lor de lupta. Prin urmare, nu este surprinzator faptul ca cineva care a profesat vreme de cincizeci de ani a produs, in timp, reflectiile asupra subiectului sau care au fost adunate in aceasta colectie de articole.” - Eric Hobsbawm     Cuprins:   Prefata Capitolul 1. Inauntrul si in afara istoriei Capitolul 2. Sentimentul trecutului Capitolul 3. Ce anume ne poate spune istoria despre societatea contemporana? Capitolul 4. Privind inainte: Istoria si viitorul Capitolul 5. A facut oare istoria progrese? Capitolul 6. De la istoria sociala la istoria societatii Capitolul 7. Istorici si economisti: I Capitolul 8. Istorici si economisti: II Capitolul 9. Partizanat Capitolul 10. Ce anume ii datoreaza istoricii lui Karl Marx? Capitolul 11. Marx si istoria Capitolul 12. Toate popoarele au o istorie Capitolul 13. Istoria britanica si Annales: o nota Capitolul 14. Despre renasterea naratiunii Capitolul 15. Postmodernism in padure Capitolul 16. Despre istorie din jos Capitolul 17. Curioasa istorie a Europei Capitolul 18. Prezentul ca istorie Capitolul 19. Putem oare scrie istoria Revolutiei Ruse?  Capitolul 20. Barbaria: ghidul utilizatorului Capitolul 21. Istoria identitatii nu este suficienta   Indice de nume      Fragment din volumul "Despre istorie" de Eric Hobsbawm:     “Nu doresc sa-i plictisesc pe cei nonistorici dintre voi cu exemple din veacul al XIX-lea, dar hai sa transpun un aspect al problemei in prezent. Am trait, incepind cu 1950, in probabil cele mai masive transformari sociale si culturale inregistrate vreodata, si putini sunt cei care pun la indoiala ca ele deriva din dezvoltarile economice si tehnico-stiintifice. Putini vor pune la indoiala ca ele sunt intr-un fel interconectate - daca preferati jargonul, ele formeaza un sindrom. Dar care este exact relatia cu transformarea fundamentala a declinului rapid al taranimii in afara unor parti din Africa si Asia, a crizei Bisericii Romano-Catolice, a aparitiei rock-and-rollului, a crizei miscarii comuniste globale, a crizei casatoriei si a pattern-urilor de familie, a falimentului artelor de avangarda, a interesului oamenilor de stiinta in dezvoltarea istorica a universului, a declinului eticii puritane a muncii si a guvernarii parlamentare, a tuturor ziarelor, a lui Financial Times de la Londra? Si care sunt interconexiunile dintre toate acestea? Atari chestiuni sunt enorm de interesante, enorm de importante si absolut enorm de dificile. Totusi, istoricii trebuie sa-si incerce puterile in privinta lor, din nou. Ei vor ajunge mai departe de Montesquieu - ar trebui sa ajunga mai departe decat Marx.     Exista un al treilea set de probleme, mai aproape de interesele traditionale ale istoricilor. Ce diferenta fac - sau nu fac - experienta istorica, evenimentele si situatiile? Aceasta poate include intrebari relativ lipsite de importanta in legatura cu chestiuni privind rolul unui individ sau o decizie, precum „Ce s-ar fi intamplat daca Napoleon ar fi castigat batalia de la Waterloo?" Acestea, la randul lor, pot include mai multe intrebari interesante, cum ar fi: din ce motiv istoria intelectuala a Germaniei si Austriei, in secolul al XIX-lea, a Angliei si Scotiei in secolul al XVIII-lea erau atat de diferite, desi fiecare pereche de tari era similara din punct de vedere lingvistic si cultural.”