Musuroiul de lumina

Descriere

     Poezia lui Dumitru Chioaru indica o suprapunere perfecta intre scris si trait: peisajele sunt „stampe”, orasul e „vitraliu”, vedeniile sunt „radiografii”, iar globul pamantesc e „de hartie”. Pe scurt, lumea este o biblioteca. Dar, totodata, si biblioteca este o lume. Iata de ce Dumitru Chioaru nu transcrie niciodata nimic: el scrie pur si simplu. Adica traieste. Scrisul e chiar viata lui si acesta e motivul pentru care poetul si-a asumat ironic conditia de „soarece de biblioteca”, incifrand-o alegoric in figura profesorului Mouse. (ANDREI TERIAN)     Dumitru Chioaru (n. 19. oct. 1957, Singatin - Sibiu) este poet, critic si eseist. In prezent este profesor de literatura comparata la Facultatea de litere si Arte a Universitatii "Lucian Blaga" Sibiu si redactor-sef al revistei Euphorion.      Fragment din volumul de poezii:      “POEMUL MEMORIEI      Prietene,   in memoria limpede avem   putina vesnicie.   Impotriveste-te unui copil sa se joace:   prin porumb am pierdut odata un inel   si-am iesit pe marginea drumului   rugindu-l sa mi-l inapoieze - de fapt   nu era nimeni acolo.   Ai vazut si tu liliacul zburind   seara: cita frica-mi era cind deodata   il auzeam - filfiit cunoscut -   Nu pot, prietene, sa spun mai departe   memoria se tulbura; frinturile   numai ramin. Daca vii ai sa vezi   la tara linga lan boabe imprastiate de griu   un spor parasit de lumina. Cuvintele   nu pot sa participe. Aminteste-ti   un drum de iarna pe care mergeam amindoi   tacuti pina cind am strigat:   ce-am strigat, prietene? - fulgii   se topeau in gura. Daca strigam   ar fi auzit padurea linistita   poate prea linistita;   hotarele pe care ningea   nu puteau sa raspunda iar tu   simteai aceeasi apasare ca mine.”