Cult, Magie, Erezii

Cult, Magie, Erezii

Descriere

     Prin zece povestiri ce ar putea fi considerate la fel de bine și capitolele unui roman, autorul construieste o carte despre copilarie, despre inocenta pierduta a lumii contemporane. Fiecare personaj (indiferent daca este vorba despre copilul care isi duce impreuna cu tatal sau televizorul la reparat sau despre cel ce merge pe jos pina la bilci pentru a vedea Balena Goliat, despre paznicul de iaz care e „prieten” cu un crap ori despre batrina ce se imbata asteptind intoarcerea fiului sau de la puscarie) traieste intr-un scurt timp o adevarata aventura, o drama ori o comedie – acestea reusind sa fie totodata firesti, umane, dar si spectaculoase. Pentru copilul povestitor, viața pare un teren de joaca in care nu conteaza daca pierzi sau cistigi, ci daca reusesti sa fii fericit fie macar si o clipa, jucind dupa regulile proprii, printr-o continua arta a improvizatiei.       Fragment din volum:       “Preotii lui Zalmoxis. Cultul lui Zalmoxis are legaturi puternice cu regalitatea. De fapt, Platon relateaza ca Zalmoxis era regele getilor (Charmides 156d), dar Strabon (Geografia 7.3-5) spune ca Zalmoxis era preotul celui mai important zeu al getilor, ca acesta a fost asociat cu regalitatea si ca a fost el insusi venerat mai tirziu ca zeu; se presupune ca traia intr-o pestera de pe muntele sacru Kogaionon, unde nu il puteau vizita decit regele si mesagerii sai. Preotia sacra a continuat pina in epoca lui Strabon (secolul I a.C.). Pestera sacra trebuie sa fi fost cel mai vechi loc in care a fost venerat zeul si au salasluit preotii sai. In timpul lui Herodot (secolul al V-lea a.C.) trebuie sa fi existat un sanctuar al lui Zalmoxis, pentru ca Herodot (Istorii 4.95) relateaza legenda conform careia Zalmoxis a pus sa i se construiasca un salas subteran si s-a inchis acolo timp de trei ani, dupa care a reaparut. Un sanctuar de acest fel, cu un vast complex subteran, a fost gasit la Sarmizegetusa Regia (Gradistea Muncelului din Romania zilelor nostre).     Jordanes, istoricul gotilor, nascut in Moesia in secolul al VI-lea, a amestecat traditiile gotilor cu cele ale getilor, pentru a le da celor dintii prestigiul unei populatii stravechi si superioare. El a compus o lista de preoti ai lui Zalmoxis din epoca lui Burebista (c. 80-44 a.C.) pina in timpul regelui dac Decebal (mort in 106 p.C.). Seria se deschide cu binecunoscutul Deceneu (Decaeneus, Dicineus), sfetnicul lui Burebista, care a contribuit poate decisiv la puterea celui din urma si la originea regalitatii sale. Deceneu i-a invatat pe geti filozofie, fizica, etica, logica si astronomie. I-a initiat mai ales in secretele astrologiei, ale revolutiilor planetare, ale fazelor Lunii, ale masurarii Soarelui si in cele ale revolutiilor cosmice. Marturia lui Jordanes a fost prea usor respinsa in trecut. Caci este adevarat ca Deceneu i-a invatat pe geti cosmologie, astrologie si astronomie, tot cum i-a initiat in tainele unuia dintre cele mai curioase calendare."

Pe aceeași temă

Ioan Petru Culianu