Fabrica de geniu. Nasterea unei mitologii a productivitatii literare in cultura romana (1825-1875)

Descriere

Fabrica de geniu. Nasterea unei mitologii a productivitatii literare in cultura romana (1825- 1875) - Adrian Tudurachi Din Cuprins: ◊ Cum se face o literatura prin ideea de geniu ◊ Tehnicile spontaneitatii ◊ In cautarea poporului de poeti. Literatura si demografie ◊ O arheologie a pasiunilor colective ◊ Fabrica de biografii. Cele trei tipare ale vietii de scriitor ◊ Geniile de dinaintea geniului Perfect sincronizat cu reflectia teoretica occidentala, autorul acestei carti stie sa citeasca documentele cu un ochi proaspat si netulburat de prejudecati, ceea ce-l ajuta sa descopere idei noi si provocatoare chiar si in acele texte clasice la care recurgem automat, fara sa gandim, ca la niste citate investite simbolic cu autoritate de o intreaga traditie exegetica. E vorba de traditia criticii noastre estetizante, de care Adrian Tudurachi se delimiteaza ironic ori de cate ori se iveste prilejul, revendicandu-se in schimb, dar numai ca punct de pornire metodologic, de la scoala de sociologie literara a lui Paul Cornea. Resuscitata la un diapazon cultural infinit mai complex si mai subtil decat marxismul de odini-oara, perspectiva sociologica pe care ne-o propune acum autorul transforma studiul de fata intr-o minutioasa opera de arheologie culturala, menita a reconstitui geneza acelor concepte si idei-cheie (geniul, imitatia, folclorul etc.) invocate ori de cate ori suntem nevoiti sa ne referim la procesul de constituire si de modernizare a literaturii noastre nationale.- Antonio Patras Cartea lui Adrian Tudurachi rastoarna perspectiva curenta asupra ideii de geniu si asaza intreaga discutie intr-o logica a economicului si a cantitatii surprinzatoare la prima vedere, dar atent si riguros motivata. Povestea aparitiei culturii noastre literare spusa prin figura multipla a genialitatii are de ce sa captiveze cititorul de azi si sa-l scoata din locurile comune vehiculate de manuale si istorii literare.- Oana Fotache Paradoxul pe care ni-l propune cultura romana la inceputurile ei, asa cum il descifreaza Adrian Tudurachi, este acela al coexistentei unei maxime precaritati cu invocarea unui maxim de potential. Un spectacol intelectual fascinant, Fabrica de geniu este altceva, prin metoda, prin demersul analitic, prin propunerile de lectura ale unui interval al literaturii putin ofertant care dintr-o data se vede altfel.- Angelo Mitchievici Fragment din lucrare: "1.4. Saracie si literatura Daca ar fi sa rezum, as spune ca genialitatea e o tehnica de a face literatura din nimic. Dar ce sens are nimicul in materie de literatura? Un om care nu are nimic inseamna pentru noi doua lucruri: pe de-o parte, el este cel care nu are cont in banca, bani la dispozitie, proprietati, o casa, un venit regulat etc. Intr-un cuvant, semnifica prin ceea ce nu are. De cealalta parte, el semnifica prin ceea ce face fiind sarac. Neodihna cu care strabate neincetat locurile, parand ca nu are niciun moment in care sa se opreasca sau sa „dispara", sa se retraga intr-o intimitate. Modul in care Isi poarta non-averea cu sine, toata asupra lui si toata la vedere, sub ochii tuturor. Felul in care foloseste spatiul comun si ceea ce are el de oferit: doarme pe bancile pe care altii stau, cauta in gunoaiele pe care altii le folosesc ca sa se debaraseze de resturi, poarta peste tot un cos de supermarket pe care altii il folosesc pentru cumparaturi. Il distinge tot ceea ce face altfel decat ceilalti locuitori, in aceleasi spatii si cu aceleasi obiecte. El nu se defineste doar numeric prin cantitatea redusa a valorilor pe care le detine, ci si prin conduita, prin modul specific in care isi foloseste lumea. Pentru el nimicul nu e doar o lipsa pe care sa o exprime prin cifre un cont bancar, ci un mod diferit in care realitatea i se ofera, o mobilare neobisnuita a spatiului de viata. Prin aceasta abordare diferita a saraciei in functie de ceea ce are si ceea ce face putem intelege perspectiva singulara a genialitatii. Spre deosebire de alte metode care vizeaza deficitul in literatura (sociologia campului international al literaturii, perspectiva sistemica asupra literaturii mondiale, economia literara), cultura geniului nu implica doar o privire asupra distributiei relative a institutiilor, o masurare geografica sau cantitativa a ceea ce o literatura detine: nu e o evaluare contabila a penuriei. Din perspectiva genialitatii, saracia e in primul rand un mod al productivitatii, un stil al fabricarii, o maniera caracteristica de a deturna resurse de la scopul lor pentru a face din ele literatura. La finalul unui eseu recent, Peuples exposes, peuples figures, istoricul de arta Georges Didi-Huberman comenteaza un documentar al regizorului chinez Wang Bing, Omul fara nume. Cineastul a facut mai multe filme despre viata in conditii extreme, uneori exploatand pretexte istorice, cum este cel al gulagului mongol in timpul comunismului. Ceea ce a urmarit, dincolo de contextele politice, a fost posibilitatea unei existente minimaliste, deposedata de toate reperele contemporane — un adapost, o activitate regulata, locuri si moduri de procurare a hranei. Eroii lui sunt readusi in conditia primitiva a cautarii simple de resurse in lumea care ii inconjoara. "