Stiinta. Idei fundamentale. Stiinta pe intelesul tuturor

Descriere

    Universul a inceput cu un Big Bang? Lumina este o unda, o particula sau ambele? Noi suntem cauza incalzirii globale? Este posibila o teorie a totului? Stiinta, ne-a permis sa intelegem lumea in care traim si numeroasele universuri teoretice de dincolo de ea, oferind progres economic si extinzand frontierele cunoasterii.     Scris intr-un limbaj accesibil, volumul abunda in explicatii concise care ne lamuresc jargonul, in diagrame care descurca itele teoriilor complicate, in citate clasice care fac descoperirile stiintifice memorabile si in ilustratii ingenioase care ne imbogatesc si se joaca cu intelegerea noastra asupra stiintei.     Oricat de multe ati cunoaste despre acest subiect, fie ca sunteti studenti interesati de stiinta sau experti autodidacti, in paginile acestei carti veti gasi o multime de lucruri care sa va stimuleze curiozitatea.      Fragment din enciclopedie:       „Studiul relatiei dintre lumea insufletita si cea neinsufletita, cunoscut sub numele de ecologie, a devenit un subiect de investigatie stiintifica riguroasa si metodica abia in ultimii 150 de ani. Termenul de „ecologie" a fost inventat, in 1866, de catre Ernst Haeckel, biolog german specializat in evolutie, si provine din cuvintele grecesti oikos („casa" sau „locuinta") si logos („studiu" sau „discurs"). Dar un invatat german anterior, pe nume Alexander von Humboldt, este considerat deschizator de drumuri in materie de gandire ecologica moderna.     Prin expeditiile extinse si scrierile sale, Humboldt a promovat o noua abordare asupra stiintei. El a cautat sa inteleaga natura ca un tot unitar, prin imbinarea tuturor stiintelor fizice si folosind cele mai recente echipamente stiintifice, observatii exhaustive si analize meticuloase a datelor, la un nivel nemaivazut pana atunci.        Dintii crocodilului     Desi abordarea holistica a lui Humboldt era noua, conceptul de ecologie a aparut prin cercetarile anterioare asupra istoriei naturale, facute de scriitori antici greci, ca Herodot, in secolul V i.Hr. in una dintre primele sale relatari despre interdependenta, cunoscuta sub numele stiintific de mutualism, descrie cum crocodilii de pe Nil, in Egipt, isi deschid boturile si lasa pasarile sa le stranga resturile dintre dinti.     Un secol mai tarziu, observatiile facute de filosoful grec Aristotel si de elevul sau, Teofrast, despre migrarea, distributia si comportamentul speciilor, au oferit o versiune timpurie a conceptului de nisa ecologica — un anumit loc in natura care formeaza si este format de stilul de viata al unei specii. Teofrast a studiat si a scris despre plante, dandu-si seama de importanta climatului si a solurilor pentru cresterea si distributia lor. Ideile lor au influentat filosofia naturala timp de 2 000 de ani.        Forta unificatoare a naturii     Modul in care a abordat Humboldt natura se inscria in traditia romantica de la sfarsitul sec. XVIII, care a reactionat impotriva rationalismului, insistand asupra valorii simturilor, observarii si experientei, pentru intelegerea lumii ca un tot unitar."