Rivalitate

Descriere

     Dupa ce a petrecut o lunga perioada de timp pe Riviera, impreuna cu o comunitate americana expatriata, Kate Clephane decide sa se intoarca la New York, unde prezenta ii fusese multa vreme refuzata de catre inalta societate, pentru vina de a-si fi abandonat sotul si fetita de trei ani. Cea care ii doreste intoarcerea este fiica sa Anne, care vrea ca mama ei sa ii fie alaturi la nunta cu Chris Fenno, erou de razboi, dar, in acelasi timp, om fara talente deosebite si arivist de profesie. Kate e insa prea putin interesata de adevaratele intentii ale lui Chris fata de fiica ei, pentru ca, in trecut, barbatul i-a fost amant, iar ea este inca indragostita de el. Dilema morala a femeii (sa-i marturiseasca fiicei sale secretul sau sa taca?) si drama care va urma conduc spre un final care a scandalizat societatea americana la vremea aparitiei cartii.     Rivalitate este unul dintre ultimele mari romane ale lui Edith Wharton, autoarea detinatoare a Premiului Pulitzer pentru volumul Varsta inocentei, cea pe care Gore Vidal o numea „unul dintre cei trei sau patru romancieri americani care pot fi considerati cu adevarat importanti".       Fragment din roman:       „Sederea lui Anne la Washington se prelungi aproape cincisprezece zile. Scrisorile pe care i le trimise erau punctuale si scurte, ca niste scrisori de afaceri parca, dar Kate nu se supara pentru asta; stia ca fata mostenise de la tatal ei acea rigiditate a condeiului, care o facea incapabila sa astearna pe hartie niste idei mai nuantate sau niste sentimente. Se intoarse in sfarsit, aducand cu ea o serie de studii de magnolii pictate cu mult mai multa deschidere si vigoare decat tot ceea ce facuse vreodata. O intampina pe mama cu mangaierile ei obisnuite. Pentru Kate, aceasta intoarcere alunga norii si aducea din nou un aer proaspat in casa. N-ar fi crezut niciodata ca mai ramasese in inima ei destul loc pentru o pasiune ca aceea pe care o nutrea acum pentru fiica sa. Isi reamintea de acea prea frumoasa fraza biblica: Dragostea desavarsita alunga frica. Chiar asa? Cum ar putea cineva sa stie? se intrebase deseori, neincrezatoare. Dar acum, pentru prima oara, isi dadea seama: dragostea si pacea domneau asupra ei ca un fel de bucurie mai presus de fire.     Seara reintoarcerii si-ar fi dorit s-o petreaca numai cu fiica ei. Doamna Porter Lanfrey sarbatorea logodna Lillei printr-un mare dineu, urmat de o serata muzicala. Tanara abia daca avu timp sa se schimbe dupa coborarea din tren, ca masina se si puse in miscare.     Nu era o petrecere de la care sa-ti permiti sa lipsesti. Pentru Iocuitorii varstnici ai New Yorkului, era o afacere de o importanta aproape incalculabila. Un da sau un nu al doamnei Lanfrey erau ultima ramasita din vechiul cod al lumii bune din New York. Toti obisnuitii casei o considerau ultima in care obiceiurile mai erau respectate."