Cum scapam de ticurile gestuale. Eliminati gesturile inconstiente care va strica imaginea

Descriere

Posturi corporale gresite, ticuri nervoase, automatisme precum incrucisarea bratelor sau a picioarelor… Toate acestea pot sa va afecteze puternic imaginea sociala, sa va scada puterea de seductie si capacitatea de convingere. Autorul descifreaza si analizeaza dimensiunea simbolica a ticurilor gestuale (prezentate sub forma unui dictionar), in scopul de a va oferi antidoturi eficiente pentru fiecare dintre acestea. Explicatiile insotite de ilustratii edificatoare va vor arata cum sa adoptati o atitudine mai neutra, pentru ca limbajul corporal sa nu va tradeze slabiciunile si defectele, dar si cum sa va valorificati atuurile, recurgand la blocajele ideomotoare specifice programarii neurogestuale. Fragment: " “Codurile de intentie A avea intentia este ca si cum te-ai preface! Intentia este o estimare care nu angajeaza pe nimeni altcineva decat pe dumneavoastra, si nicidecum pe cel care va face estimarea. Exista o serie de gesturi sau de posturi cu care va confruntati sistematic in intalnirile profesionale, cand urmariti dezbateri televizate sau cand va aflati in situatia de a fi testat. Acestea sunt coduri de intentie implicite! Cand imi incrucisez degetele pe crestetul capului, reproduc un cod de intentie; si daca m-as scarpina in cap in loc sa va dau un raspuns direct? Cod de intentie sau de retentie! Acesta din urma este elementar: imi acord un ragaz pentru a raspunde, exprimandu-mi in acelasi timp lipsa de amabilitate. Toate codurile de intentie sunt micromesaje barometrice care anunta maniera predictiva o schimbare subtila in climatul unei discutii. Cunoasterea codurilor de intentie va va deschide ochii, oferindu-va avantajul de a va distanta de toti cei care va asigura de deplina lor consideratie dupa ce v-au vorbit despre intentiile lor fara a se preocupa prea mult de retinerile dumneavoastra. Parintii intentionali In Ne leur dites jamais [Nu le spuneti niciodata] , Caroline Messinger ne ofera urmatoarea analiza a acestei locutiuni verbale: Parintii intentionali sunt adeseori respinsi de copilul lor, care sufera in tacere din cauza promisiunilor nerespectate. A-i promite copilului ceva si a nu iti tine cuvantul dat este un sacrilegiu pe care il platesti cu varf si indesat mult timp dupa aceea. Majoritatea parintilor in varsta abandonati in aziluri sau in alte institutii de ingrijire medicala si care se plang ca sunt neglijati de catre copiii lor sunt parinti intentionali care au uitat toate promisiunile nerespectate facute mostenitorilor lor. Un parinte care si-a tinut intotdeauna (sau aproape intotdeauna) promisiunile nu risca sa fie abandonat. Nu trebuie uitat ca educatia este in primul rand o chestiune de impregnare: exemplul pe care il dati primeaza in fata dis-cursului educativ. Daca va jucati de-a parintele intentional, sa nu va mire faptul ca si copilul dumneavoastra, odata ajuns la maturitate, va va intoarce spatele. Ceea ce nu s-a plantat niciodata nu poate inflori. Promisiunile nerespectate sunt tot atatea tradari pe care copilul dumneavoastra nu vi le va ierta niciodata. Spre deosebire de animale, la om totul „exprima ceva". Cele mai absurde gesturi au un sens, ele facand parte dintr-un limbaj simbolic prin care se tese ceea ce Francoise Dolto numeste „fraternitatea speciei". Dolto uita un pic faptul ca cimpanzeii, verii nostri, potrivit teoriei evolutioniste, dispun si ei de un registru vocal si ges-tual foarte bogat, care „vrea sa exprime totul". Evident, nu dispun de expresii pentru a desemna tehnologia umana, avand in vedere ca nu au nevoie sa se incurce cu instrumente sofisticate pentru a comunica din ce in ce mai rau intre ei, dupa modelul animalelor umane. Intentii sau retentii? Discutie antrenanta, confruntare verbala, negociere, situatie de seductie etc. Gesturile sau posturile barometrice pot per-mite anticiparea rezultatului si modificarea propriei strategii in timp real. Acestea sunt refrene gestuale alternative sau coduri de intentie semnificative, posturi sau gesturi recurente pe care le observam in viata de zi cu zi, fara ne inchipuim o clipa ca ar putea transmite un avertisment subconstient sau o tradare a Supraeului. (…) “