Ferdinand I

Descriere

La implinirea unui secol de la Marea Unire din 1918. este firesc sa fie publicate lucrari in care sa se analizeze semnificatia istorica a evenimentului. In fond, lupta romanilor pentru unitate national-statala s-a inscris in fluxul evolutiilor care au marcat istoria Europei de la mijlocul secolului al XIX-lea pans la sfarsitul Primului Razboi Mondial. „Dupa vremuri indelungate de nenorociri si de grele incercari, inaintasii nostri au reusit sa intemeieze statul roman prin Unirea Principatelor. prin Razboiul Independentei, prin munca lor neobosita pentru renasterea nationals. Astazi ne este dat noua sa intregim opera lor. inchegand pentru totdeauna ceea ce Mihai Mteazul a infaptuit numai pentru o clips: Unirea Romanilor de pe cele doua parti ale Carpatilor." (Proclamatia regelui Ferdinand. din 15 august 1916) Fragment: " La 24 ianuarie/6 februarie 1918, Sfatul Tarii a proclamat independenta Republicii Democratice Moldovenesti fata de Rusia. In functia de presedinte al Republicii a fost ales Ion Inculet, iar in cea de prim-ministru Daniel Ciugureanu. Noul stat se gasea intr-o situatie foarte delicata: solicitarile sale de a participa la tratativele de pace de la Brest-Litovsk si de la Buftea nu au fost luate in consideratie, iar structurile administrative nu se puteau inchega pe cuprinsul Basarabiei. Liderii politici basarabeni au apreciat ca singura solutie rezonabila era unirea cu Romania. In zilele de 26-28 februarie, Ion Inculet si Daniel Ciugureanu s-au deplasat la Iasi, unde au avut discutii cu regele Ferdinand si alti oameni politici. Propunerea de Unire a Basarabiei (Republicii Democratice Moldovenesti) a fost acceptata fara nici o rezerva. Delegatia de la Chisinau a ridicat problema reformei agrare, infaptuita deja in Basarabia prin ocuparea pamanturilor mosierilor (aproape toti fiind rusi), in conditiile in care guvernul Marghiloman (conservator) aparea ca fiind ostil acesteia. Ferdinand a dat asigurari ca reforma electorala si cea agrara, inscrise in Constitutie, vor fi aplicate. „Regele impartaseste pe deplin principiile noastre in privinta dreptului taranimii de a capata pamantul pe care-l munceste, dar, fireste, nu impartaseste acele pareri sociale extreme, care isi fac loc in framantarile noastre", aprecia organul central de presa al Sfatului 'farii. Prezenta armatei romane dadea un sentiment de siguranta. La 6/19 martie 1918, proprietarii agricoli din Basarabia au inaintat regelui Ferdinand un memoriu in care se exprima „in numele paturilor culte si producatoare ale populatiei din Basarabia, recunostinta noastre adanca pentru apararea vietii noastre si a avutului nostru, care in mare parte a fost deja nimicit de anarhia revolutionary bolsevica, ce a gasit un rasunet adanc in Basarabia. Suntem fericiti a exprima inaintea Majestarii Voastre dorinta tuturor paturilor din Basarabia, ce sunt pentru ordine, liniste si munca productive, de a fi totdeauna sub sceptrul Majestatii Voastre, care dorinta este a intregului neam romanesc si prin urmare a poporului romanesc din Basarabia" "