Stalinismul de fiecare zi. Viaţa cotidiana în Rusia sovietica a anilor 1930
Descriere
Corint Istorie va prezinta o noua carte potrivita pentru adultii interesati nu doar de perioada stalinista, ci in general de istoria secolului al XX-lea: Stalinismul de fiecare zi. Viata cotidiana in Rusia sovietica a anilor 1930. Sheila Fitzpatrick si-a asumat cu indrazneala sa schimbe perspectiva asupra modelului totalitar, oferind in aceasta lucrare clasica o interpretare provocatoare, „revizionista”. Autoarea descrie modul in care cetatenii sovietici au incercat sa duca un trai obisnuit, in conditiile neobisnuite ale regimului stalinist. Ni se propune o explorare temerara si originala a comunismului sovietic, a acelei laturi invizibile pe care propaganda oficiala a ascuns-o cu grija. Destine de victime si tortionari, anonimi si oameni celebri, defavorizati si privilegiati ne sunt infatisate in contextul tenebrosului deceniu al patrulea, la apogeul Marii Terori. Sheila Fitzpatrick s-a nascut in 1941 in Australia. Preda la Universitatea din Sydney si specializarea ei principal este istoria Rusiei moderne. A fost liderul unei generatii de istorici revizionisti si a atras atentia asupra unei interpretari sociale a istoriei, care nu se concentreaza pe aspectele politice. Fragment: „Aceasta a fost perioada „Marelui Plan de Reconstructie a Moscovei”, care trebuia sa stabileasca o strategie de urbanizare pentru intreaga tara si sa produca un model de capitala socialista de care sa se minuneze si strainii, si cetatenii sovietici. Pretutindeni erau planuri, schite si modele: filmul Ceabarda!, din 1931, regizat de cineastul georgian Mihail Ciaureli, zabovea cu mare tandrete asupra modelului detaliat al unui viitor oras, insotit de un comentariu foarte elocvent („Uite, aici va fi o scoala!"). Prima linie a metroului moscovit a fost data in folosinta la mijlocul deceniului, iar candelabrele sale, scarile rulante care coborau adanc, ca si statiile spatioase i-au uimit pe cetateni. S-au ivit noi cladiri monumentale: Hotelul Moscova, cu cele 1 200 de camere ale sale, plasat chiar in apropierea Pietei Rosii, era „ca un palat din basme" in ochii unul provincial uluit. Palatele erau in spiritul epocii. Existau palate ale culturii, palate ale sportului si palate ale muncii, de regula cladiri impozante, spatioase si decorate extravagant, pe masura denumirii. Unul dintre cele mai ambitioase proiecte ale Planului General al Moscovei era impunatorul Palat al Sovietelor, incununat de o statuie a lui Lenin, care ar fi trebuit sa se ridice pe locul catedralei Hristos Mantuitorul, demolata la inceputul anilor 1930. Palatul nu a fost niciodata construit, din pricina problemelor cu panza freatica, raspandindu-se zvonul ca lucratura diavolului isi primise binemeritata pedeapsa, insa imaginea lui era mai familiara decat a multor cladiri care intr-adevar existau. In filmul lui Aleksandr Medvedkin, Noua Moscova (1939), (neconstruitul) Palat al Sovietelor era suprapus pe fundalul unor scene reale de pe strazile orasului - un triumf al perspectivei realist-socialiste, in care prezentul si viitorul erau una. Planul General cerea largirea strazii Gorki (fosta Tverskaia) si crearea unui ansamblu de fatade uniforme, decorate in stilul „barocului stalinist", pentru cladirile de ambele parti.”