Gandirea de tip cutie neagra. Cum ia nastere inovatia din esecuri
Descriere
Fie ca e vorba de dezvoltarea unui produs nou, de perfectionarea unei abilitati de baza sau de luarea unei decizii critice, ganditorii de tip cutie neagra nu se tem sa-si infrunte greselile, ci vad esecurile ca pe un mod foarte bun de a invata. Mai degraba decat sa isi nege greselile, sa dea vina pe altii sau sa isi acopere urmele, aceste institutii sau indivizi analizeaza greselile ca parte a strategiei lor de a avea succes. Cati dintre noi pot spune, cu mana pe inima, ca au o relatie atat de sanatoasa cu esecul? Invatarea din greseli are statut de cliseu, dar aceasta carte ne dezvaluie povestea uimitoare din spatele celei mai puternice metode de invatare a omenirii, precum si arsenalul de tehnici folosite de unele dintre cele mai inovatoare organizatii. Ne dezvaluie si pericolele ce ne pandesc daca nu invatam din greseli – sute de mii de pacienti mor din erori medicale evitabile, din cauza lipsei gandirii de tip cutie neagra. Fragment: „Pana acum am vazut ca invatarea din greseli se bazeaza pe doua componente: mai intai, este nevoie de un sistem potrivit - unul care sa utilizeze erorile ca un mijloc de realizare a progresului; in al doilea rand, este nevoie de o stare de spirit care sa permita unui astfel de sistem sa se dezvolte. In sectiunea precedenta ne-am ocupat de latura mintala a acestei ecuatii. Disonanta cognitiva apare atunci cand greselile sunt prea periculoase ca sa fie recunoscute, astfel incat ajung sa fie reformulate sau ignorate. Acest lucru poate fi considerat ca fiind teama interioara de esec: cum luptam sa ne recunoastem propriile greseli fata de noi. In sectiunile 5 si 6 ne vom intoarce la aceasta problema cruciala. Vom analiza modalitatea de a crea o cultura in care greselile nu sunt reincadrate sau reprimate, ci folosite ca mijloc de creare a progresului. Vom examina si teama de esec exterioara - teama de a fi invinuit sau condamnat pe nedrept -, care, de asemenea, submineaza invatarea din greseli. In cele din urma, vom vedea ca acele culturi puternice, flexibile si orientate spre crestere sunt construite pe baza unor fundamente psihologice specifice si vom lua exemplele practice ale unor companii de varf, echipe sportive si chiar scoli care sunt deschizatoare de drumuri. Dar acum vom cerceta contributia sistemului la aceasta ecuatie. Am atins deja acest subiect in studiul nostru privind institutiile care invata cu succes din greseli, cum ar fi aviatia si Virginia Mason Health System. Vom lua in considerare cadrul teoretic bogat care sta la baza acestor exemple. Vom vedea ca toate sistemele care invata din greseli au o structura distincta, una care poate fi regasita in multe domenii, inclusiv in lumea naturala, in inteligenta artificiala si in stiinta.”