Tulpina de bambus

Descriere

     Roman cistigator al International Prize for Arabic Fiction.      Saga Tulpinii de bambus incepe cu micul Jose, caruia i se spune si Isa, fiul unei filipineze si al unui kuweitian, urmarit toata viata de blestemul de a avea singe amestecat. Tatal sau, Rasid al-Taruf, se indragosteste de Josephine, servitoarea familiei, cu care se si casatoreste in taina. Nu trece mult insa si secretul lor iese la iveala. Constrins de presiuni sociale si de conformismul familiei, Rasid se desparte de sotia si de fiul lui abia nascut, pe care-i trimite in Filipine, continuind sa-i ajute cu bani. Dupa ce el dispare in Irak, Ghassan, cel mai bun prieten, are grija de Jose si il aduce iarasi in Kuweit, stirnind astfel o criza in familia Al-Taruf. Tinarul Jose, de-acum maturizat de cruntele experiente prin care a trecut, crescut sub semnul a trei religii, ingrijit de doua „mame” si impartit intre doua nationalitati, isi da seama ca trebuie sa-si caute numele adevarat, unul singur, religia si locul caruia ii apartine. Trebuie doar sa se smulga din realitatea incerta in care a crescut, din blestemul numelui Mendoza si din incertitudinea religioasa a lui Isa al-Taruf.           Fragment:       “Cand eram copil, priveam la Islam cu un fel de mirare amestecata cu respect - sentiment generat de faima lui Lapu-Lapu, vestitul sultan al insulei Mactan, considerat de catre filipinezi drept unul din cei mai importanti eroi ai rezistentei nationale, primul care s-a opus colonialistilor straini in secolul al saisprezecelea. În cele mai importante piete din Filipine se inalta monumente memoriale si statui uriase reprezentandu-l pe sultanul Lapu-Lapu cu parul lung si pieptul gol, sprijinindu-se cu palmele de manerul sabiei infipte in pamant. Am retinut inca din scoala tot ceea ce ni s-a spus despre acest sultan musulman. Colegii de clasa au trecut usor peste aceasta lectie in vreme ce eu am reflectat indelung la destinul insulei Mactan: in dimineata zilei de 27 aprilie 1512, Lapu-Lapu a iesit in fruntea unei osti alcatuite din o mie cinci sute de razboinici musulmani inarmati cu cutite barong, cu lanci, cu sabii kampilan si cu scuturi kalasag, opunandu-se prin lupta vestitului descoperitor si cuceritor portughez Ferdinand Magelan - primul descoperitor care a facut inconjurul pamantului si care a navigat si spre insula Mactan in fruntea unei forte alcatuite din cinci sute patruzeci si noua de luptatori inarmati cu pusti, incercand sa-l constranga pe sultanul insulei sa se converteasca la crestinism, asa cum procedase cu locuitorii insulelor vecine. Sultanul Lapu-Lapu a respins cererea lui Magelan si s-a ridicat in fruntea oamenilor sai in apararea credintei si religiei lor, precum si a insulei, spre sfarsitul bataliei izbutind sa-l ucida pe insusi Magelan cu o sulita de bambus otravita la varf.     Lapu-Lapu era singurul simbol musulman din trecut pe care-l cunosteam si-i socoteam eroi legendari atat pe el, cat si pe tovarasii lui de lupta, iar pe tatal meu - musulman si el – il consideram descinzand din neamul lui.”