Mintea moralista. De ce ne dezbina politica si religia?

Descriere

    Intr-o lume polarizata si dezbinata, Haidt lanseaza o provocare gandirii conventionale despre moralitate, politica si religie, adresandu-se intregului spectru politic. Judecatile noastre morale, arata el, sunt de multe ori rezultatul instinctelor, nu al ratiunii. Liberalii, conservatorii si libertarienii au intuitii diferite despre ce e bine si ce e rau; fiecare din partile implicate are dreptate in anumite privinte. Haidt examineaza originile moralitatii si ale conflictelor umane si ne ofera cheia pentru a intelege miracolul cooperarii.     „O sinteza remarcabila si originala a psihologiei sociale, analizei politice si rationamentului moral care reflecta tot ce are mai bun stiinta in aceste domenii si dovedeste ca suntem capabili din nastere de decenta si moralitatea necesare societatilor pentru a supravietui.“ (Edward O. WILSON)     „Cercetarile lui Haidt au revolutionat domeniul psihologiei morale. Daca vreti sa stiti de ce aveti anumite credinte morale si de ce multi au o cu totul alta parere, cititi aceasta carte.“ (Simon BARON-COHEN) Carte recomandata de Teodor Baconschi in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti".       Fragment din lucrare:       „Am crescut intr-o comunitate evreiasca in suburbiile New Yorkului. Bunicii mei fugisera din Rusia tarista, gasindu-si de munca in industria textila din New York. Pentru generatia lor, socialismul si sindicatele erau metode eficiente de aparare impotriva exploatarii si a conditiilor ingrozitoare de munca. Franklin Roosevelt era liderul erou care ii apara pe muncitori si care il invinsese pe Hitler. De atunci, evreii s-au aflat printre cei mai devotati alegatori ai Partidului Democrat.     Moralitatea mea nu a fost modelata doar de familie si de apartenenta la comunitatea iudaica. Am urmat cursurile Universitatii Yale, socotita la acea vreme drept cea de-a doua cea mai liberala scoala din Ivy League. In timpul discutiilor de la cursuri era ceva obisnuit ca profesorii si studentii sa critice si sa faca glume pe seama lui Ronald Reagan, a Partidului Republican sau a atitudinii conservatorilor cu privire la evenimentele controversate ale momentului. A fi liberal era foarte cool. A fi liberal insemna sa fii moralist. Studentii de la Yale din anii '80 erau infocati sustinatori ai victimelor apartheidului, ai locuitorilor din El Salvador, ai guvernului din Nicaragua, ai mediului si ai grevelor sindicatului universitatii, din cauza carora am ramas deseori fara cantina in ultimul an de studiu.     Liberalismul parea atat de etic. Liberalii marsaluiau pentru pace, drepturile muncitorilor, drepturi civile si secularism. Partidul Republican era (in viziunea noastra) un partid al razboiului, al marilor afaceristi, al rasismului si al crestinilor evanghelisti. Nu puteam intelege de ce ar alege un om rational acest partid al raului si astfel, impreuna cu tovarasii mei liberali, am cautat explicatii psihologice pentru conservatorism, nu si pentru liberalism. Noi sustineam politicile liberale pentru ca vedeam lumea Iimpede si voiam sa-i ajutam pe oameni, insa ei sustineau politicile conservatoare din pur interes personal (scadeti-mi taxele!) sau rasism abia mascat (nu mai finantati programele de ajutor social pentru minoritati!).”