Burnout. Strategii pentru prevenirea epuizarii profesionale

Descriere

     Presiunea "termenelor" de la serviciu, munca nesatisfacatoare in echipa, proasta gestionare a timpului sau lipsa de apreciere din partea superiorilor sunt doar o parte dintre motivele pentru care tot mai multi angajati se plang ca sufera de "epuizare profesionala" sau "burnout". Recunoscand ca o parte din solutii ar putea veni pe cale institutionala, prezenta carte ofera angajatilor 25 de masuri eficiente si usor de aplicat pentru o profilaxie, la nivel individual, a epuizarii cronice. Practicabile oricand (in pauza de masa sau in drum spre casa) si in orice conditii, tehnicile de preventie a burnoutului includ indrumari privind atenuarea tendintelor perfectioniste, renegocierea relatiilor de serviciu, ritmarea timpului, claritatea in gandire si centrarea pe un singur scop si relaxarea meditativa de tip mindfulness.      Jorg Fengler este psihoterapeut si formator-supervizor la Institutul de Psihologie Aplicata din Bonn. A scris carti despre adictii, dinamici de grup si organizatii disfunctionale.           Fragment:           “EXERCITIUL 16: CLARIFICAREA GANDURILOR      Verificati, va rog, care dintre aceste moduri de a proceda le-ati recomanda unei alte persoane - si de ce.         1. Uneori ajuta doar sa faci ordine pe birou. Pe el se afla adesea numerosi factori de distragere.         2. Unii oameni se ridica in picioare si isi rostesc gandurile cu mult succes in timp ce se plimba prin birou incolo si incoace.         3. Altii folosesc in plus o foaie de hartie sau un flipchart, pentru a-si transforma gandurile intr-un plan si intr-o schita de lucru.         4. Iar altii beau ceai sau sucuri, sau fac o mica plimbare pentru a le veni idei noi. Apoi este bine ca in timpul pauzei sa nu-si distraga atentia, ci sa continue sa lucreze in plan mental la acelasi subiect.         5. Unii oameni isi iau o mica pauza de somn sau de odihna fara un scop practic, traind astfel experienta ca gandurile se ordoneaza complet de la sine (!) sau chiar apare o solutie la problema actuala - de asemenea, complet de la sine.      Invatam devreme sa deosebim lucrurile si sa le inzestram cu notiuni care ne faciliteaza permanent diferentierea: cal sau magar, da sau nu, iubire sau ura, negru sau alb, corect sau gresit. Asemenea diferentieri ne faciliteaza orientarea noastra in lume in multe domenii. Insa, adesea, ele se dovedesc a fi inselatoare sau false: intre alb si negru exista nuante de gri, intre cal si magar exista catarul. Pe langa iubire si ura cunoastem, de asemenea, sentimentul contradictoriu care oscileaza intre ura si iubire, iar unele raspunsuri sunt corecte într-o anumita situatie si gresite intr-o alta situatie.     Asadar, gandirea dihotomica, daca nu creeaza ordine, ne impune cu usurinta catuse mentale. Tonurile si tranzitiile, inflexiunile si nuantele pe care le mai contine viata pe langa una sau alta sunt trecute cu vederea. Adesea, gandirea si, probabil, si actiunile noastre sunt, astfel, simplificate in mod nejustificabil. Nu ne mai vin în minte raspunsuri diferentiate la provocarile vietii.”