Lectii de viata de la Kierkegaard
Descriere
Seria Lectii de viata din The School of Life alege cate un mare ganditor si pune accentul pe acele idei ale sale care au o insemnatate profunda pentru noi, cei de astazi. Cartile din aceasta serie demonstreaza ca voci importante din trecut inca au lucruri fundamentale de transmis generatiilor actuale. Soren Kierkegaard a fost un filosof danez, teolog, poet, critic social si autor religios. S-a nascut in 1813 la Copenhaga. Opera sa filosofica evidentiaza primatul individului concret si importanta alegerii personale si a angajamentului. Critic acerb al ganditorilor idealisti contemporani cu el, Kierkegaard este considerat primul filosof existentialist. Veti gasi aici fragmente din cele mai importante lucrari ale sale. Volumul de fata e alcatuit si prefatat de Robert Ferguson, autor al The Hammer and the Cross: A New History of the Vikings, precum si a doua romane in limba daneza. E romancier, biograf, dramaturg si istoric. Fragment: “Viata unui mare ganditor sau scriitor sau pictor a fost mereu importanta pentru mine in incercarea de a intelege acea persoana si de a scoate cat mai multe de la ea. Circumstantele vietii lui Kierkegaard par sa dea o autoritate extraordinara operei lui, din doua motive. Il cred cand spune ca s-a lepadat de credinta crestina a copilariei sale inainte de a o redobandi ca adult; iar decesele timpurii din familia lui apropiata - mama si cei cinci frati si surori care au murit - alaturi de constiinta fragilitatii sale fizice, l-au facut sa constientizeze moartea intr-un fel unic si puternic, ca fiind ceva care ar fi putut sa i se intample in orice clipa. I-a dat o constiinta vie a caracterului trecator al vietii. Un prieten isi aminteste ca era atat de sigur ca nu va apuca sa traiasca pana la 34 de ani, incat atunci cand i-a implinit, s-a dus sa verifice data nasterii lui in arhiva bisericii, ca sa se asigure. Kierkegaard este deseori considerat tatal existentialismului, curentul filosofic asociat cu Jean-Paul Sartre si Albert Camus, care a devenit proeminent in Europa si America in anii 1950. In acest sens, el a fost un om modern cu o minte moderna. Avea acel tip de inteligenta vioaie si remarcabila care vede ca fiecare potential plan dc actiune si fiecare judecata pe care o facem au justificare. Acest punct de vedere este cunoscut uneori ca „vedere judicioasa", abilitatea de a vedca ambele fatete (sau mai multe) ale unei dispute. Ar putea fi o aptitudine foarte utila intr-o sala de judecata, dar in vietile noastre private, daca nu avem grija, se poate foarte usor transforma intr-un relativism moral: spunem este acceptabil atunci cand cineva jefuieste o banca fiindca nu are bani si nu poate obtine o slujba.”