Prizoniera in panza de paianjen - Millennium 4
Descriere
Continuarea seriei Millennium Retele malefice de spioni, infractori cibernetici, secrete guvernamentale... Lisbeth Salander si Mikael Blomkvist se intorc. Ea e fata cu un dragon tatuat - o hackerita de geniu si nonconformista intransigenta. El e un jurnalist pornit sa faca dreptate, a carui lupta pentru adevar il aduce adesea la un pas de urmarirea penala. Intr-o noapte, Blomkvist primeste un telefon de la o sursa care pretinde ca detine informatii de cea mai mare importanta pentru Statele Unite. Sursa a luat legatura cu o hackerita tanara - descrierea ei ii aminteste lui Mikael de cineva foarte cunoscut. Implicatiile sunt uriase. Blomkvist, disperat sa gaseasca un subiect de senzatie pentru Millennium, ii cere ajutorul lui Lisbeth. Duoul care a incantat milioane de cititori in trilogia Millennium isi uneste din nou fortele in acest thriller senzational, incarcat de adrenalina. Salander si Blomkvist au fost recreati perfect de catre noul lor autor. Fanii acestui straniu cuplu al literaturii politiste de ultima ora nu vor fi dezamagiti. - New York Times Nu va ingrijorati - eroina noastra punkista si hackerita de geniu, Lisbeth Salander, e pe maini bune. - USA Today Romanul lui Lagercrantz este un omagiu plin de afectiune adresat seriei originale Millennium. - The Guardian Lisbeth Salander reprezinta emblema unei epoci corupte si tulburi... Un inger feminist razbunator. - The Times Fragment din romanul "Prizoniera in panza de paianjen. Millennium 4" de David Lagercrantz: „Mikael incerca sa se calmeze. De ce trebuia neaparat sa se fi intamplat ceva cu Andrei? Nimeni — in afara el sau Erika — nu stia ca Andrei era amestecat in operatiunea de protectie a lui Lisbeth si a baiatului. Fusesera extrem de atenti cu informatia, mai atenti ca niciodata. Si totusi... de ce nu putea da de el? Andrei nu era genul de om care sa-si ignore telefonul. Dimpotriva, raspundea la primul apel atunci cand il suna Mikael. Insa acum era de-a dreptul imposibil sa dea de el. Era ciudat, nu-i asa? Sau poate ca... Mikael incerca inca o data sa-si spuna ca Andrei era probabil prins cu munca uitase de toate si ca, in cel mai rau caz, isi ratacise mobilul Dar la naiba... Camilla aparuse de nicaieri dupa atatia ani. Punea cu siguranta ceva la cale. Cum se exprimase comisarul Bublanski? „Traim intr-o lume in care cei paranoici sunt cei sanatosi la minte.” Mikael se intinse dupa telefonul de pe noptiera si-l suna din nou pe Andrei. Tanarul nu-i raspunse nici de data aceasta, asa ca se hotari sa-l trezeasca pe angajatul cel nou, Emil Granden, care locuia langa Andrei, in Roda bergen, Vasastan. Emil paru un pic ingrijorat, dar promise sa se duca imediat pana la Andrei si sa vada daca era acasa. Douazeci de minute mai tarziu, Emil suna inapoi. Batuse indelung la usa lui Andrei, zise el. - Sigur nu e acasa. Mikael incheie conversatia, se imbraca si trecu printr-un Soder pustiu si lovit de furtuna, in sus, inspre redactie, pe Gotgatan. Cu putin noroc, Andrei se intinsese si adormise pe canapeaua din redactie. N-ar fi fost prima data cand adormea la birou si nu auzea telefonul. Poate ca asta era explicatia. Totusi, Mikael deveni din ce in ce mai agitat si, cand deschise usa si dezactiva alarma, tresari ca si cum s-ar fi asteptat sa vada cine stie ce grozavie. Se plimba prin redactie, dar nu zari nimic neobisnuit, iar in programul criptat de e-mail al lui Andrei toate mesajele fusesera sterse cu grija, asa cum se intelesesera. Totul parea sa fie in regula, doar ca nu era nici urma de Andrei pe canapeaua din redactie.”