Introducere in filosofia mintii

Descriere

Introducere in filosofia mintii, vol. 1 - Dumitru Gheorghiu Dualismul Explicatiile care au ajuns sa domine in filosofia contemporana a mintii sunt diferite forme de fizicalism. in general, filosofii fizicalisti sustin ca intreaga realitate este exclusiv fizicala sau materiala sau, altfel spus, ca nu exista entitati non-fizicale. In lumina acestei supozitii, fizicalistii incearca sa furnizeze o abordare coerenta a mentalului, a entitatilor inzestrate cu minte si constiinta, cum sunt fiintele umane. Teoriile fizicaliste, oricat ar fi de diferite intre ele, sunt reactii la teoriile dualiste din filosofia mintii, pe care le vom examina in acest capitol. 2.1 Problema minte-corp 2.1.1 Problema fundamentala a filosofiei mintii este problema minte-corp. Enuntul acestei probleme este simplu si poate sa para banal: Problema minte-corp este problema felului in care mintile noastre se relationeaza cu corpurile noastre. Incepatorii intr-ale filosofiei se pot intreba de ce ar fi aici o problema. La urma urmelor, exista minti si exista corpuri si, cel putin in cazul nostru, daca nu cumva si in cazul unor animale non-umane, cum ar fi maimutele, delfinii si cainii, mintile si corpurile se regasesc in aceeasi entitate. Chiar acum va folositi mintea pentru a citi aceste randuri si a procesa ceea ce cititi si, in acelasi timp, cu ajutorul mainilor, rasfoiti paginile acestei carti sau derulati aceste pagini pe un ecran de computer. Pe de alta parte, simtul comun ne spune ca mintile si corpurile noastre interactioneaza cauzal. Desigur, simtul comun nu este intotdeauna un ghid infailibil catre adevar, dar in anumite cazuri, cum este cel discutat aici, precum si in altele despre care vom vorbi mai departe nu poate fi complet neglijat. De exemplu, cu greu s-ar putea contesta ca gestul meu de a duce cana cu cafea la gura (un fapt fizical) nu ar putea avea drept cauza dorinta mea de a bea cafea (o stare mentala). Pe de alta parte, daca am un ¡carcel in talpa (un fapt fizical), am o senzatie de durere (o stare mentala) pe care o consider un efect al acelei contractii musculare involuntare. De ce considera filosofii ca am avea aid o problema? 2.1.2 Corpurile noastre au proprietati sau stari fizicale cum sunt masa, localizarea in spatiu, temperatura, un comportament care se supune legilor naturii in care traim, o anumita compozitie atomica si moleculara si altele asemenea, prin care apartinem lumii fizicale. Pe de alta parte, suntem fiinte inzestrate cu minte, intelegand in mod obisnuit prin aceasta ca avem proprietati sau stari mentale cum sunt constiinta, opiniile, sentimentele, perceptiile, durerile si altele asemenea. Avand in vedere acestea din urma, in momentele noastre mai reflexive tindem poate sa credem ca suntem mai mult decat numai un corp fizical.... CUPRINS: Cuvant inainte Capitolul 1: Concepte si metode filosofice 1.1 Elemente de teoria relatiilor 1.2 Conditii si cauze 1.3 Identitatea numerica si conditii de identitate 1.4 Analiza logica a conceptelor . 1.5 Propozitii, enunturi si continuturi propozitionale 1.6 Consistenta logica 1.7 Posibilitate logica si posibilitate factuala 1.8 Conditionali si enunturi disjunctive 1.9 A priori vs a posteriori; necesar vs contingent 1.10 Analiza argumentelor. Evaluarea argumentelor deductive 1.11 Argumente eliptice: supozitii tacite 1.12 Reductio ad Absurdum 1.13 Argumente nedeductive. Argumentul prin analogie si prin recurs la cea mai buna explicatie 1.14 Experimente mentale in filosofie 1.15 Contexte extensionale si contexte intensionale 1.16 Rezumat 1.17 Intrebari de autoevaluare Capitolul 2: Dualismul 2.1 Problema minte-corp 2.2 Dualismul cartezian al substantelor 2.3 Dualismul non-cartezian al substantelor. Dualismul proprietatilor 2.4 Argumentul inchiderii cauzale 2.5 Rezumat si concluzii 2.6 Intrebari de autoevaluare Capitolul 3: Fizicalismul reductiv 3.1 Behaviorismul analitic 3.2 Reductionismul tip—tip 3.3 Ipoteza realizabilitatii multiple 3.4 Argumentul cunoasterii 3.5 Cum este sa fii liliac? 3.6 Este cumva sa fii liliac? 3.7 Rezumat si concluzii 3.8 Intrebari de autoevaluare Capitolul 4: Semnul mentalului 4.1 Semnul mentalului: intentionalitatea 4.2 Inclinatia semantica: atitudini prepozitionale 4.3 Au experientele perceptive continut prepozitional? 4.4 Relevanta cauzala a continuturilor prepozitionale 4.5 Rezumat si concluzii 4.6 Intrebari de autoevaluare Capitolul 5: Functionalismul 5.1 Tipuri functionale 5.2 Argumentul spectrului inversat 5.3 Argumentul creierului chinez 5.4 Rezumat si concluzii 5.5 Intrebari de autoevaluare Capitolul 6: Materialismul eliminativist 6.1 Psihologia populara 6.2 Argumente pentru materialismul eliminativist 6.3 Obiectii la adresa materialismului eliminativist 6.4 Rezumat si concluzii 6.5 Intrebari de autoevaluare Capitolul 7: Aparenta si realitate 7.1 Realismul direct si teoria datelor senzoriale 7.2 Argumentul bazat pe iluzie si halucinatie 7.3 Argumentul decalajului temporal 7.4 Argumentul calitatilor secundare 7.5 Alte obiectii la adresa teoriei datelor senzoriale 7.6 Rezumat si concluzii 7.7 Intrebari de autoevaluare Lecturi recomandate Bibliografie generala