Neintelegerea
Descriere
Acest roman, la fel de nuantat si de improbabil ca intreaga viata a autoarei sale, opera de debut a unei tinere abia iesite din adolescenta, dar scris cu maturitatea femeii aflate la amurgul vietii, spune povestea aparent banala a uneia dintre aventurile adulterine obisnuite in Parisul interbelic. Yves Harteloup, un burghez scapatat, intors de curind din Marele Razboi, se indragosteste de Denise Jessaint, sotia unui industrias bogat, intr-o vacanta obtinuta cu mari sacrificii in Hendaye, paradisul pierdut al copilariei sale. Insa, odata intorsi la Paris, cei doi amanti descopera ca pasiunea, oricit de mistuitoare, nu e de ajuns atunci cind se ciocnesc cele doua lumi pe care razboiul le-a separat iremediabil: cea a ultimilor romantici, inca sub pavaza averii lor si care-si mai permit luxul unor iubiri atotcuprinzatoare, si lumea celor dezvrajiti, carora cursul necrutator al istoriei le-a rapit deja tot. Neintelegerea arata o cunoastere remarcabila a misterelor sufletului omenesc si a presiunilor sociale, familiale si economice care despart doi iubiti, chiar si atunci cind pasiunea ii apropie. Cele doua figuri centrale sint conturate cu maiestrie, mai ales Yves, portret remarcabil al durerii adinci si al mindriei ranite ale unui barbat nascut in lux, dar care este nevoit sa traiasca in conditii grele. - The Daily Mail Povestea uimitor de matura a unei iubiri adulterine cu un sfirsit tragic. Merita sa fie pusa pe aceeasi treapta cu toate celelalte opere de exceptie ale acestei mari scriitoare. - Irish Independent Un roman al unei iubiri condamnate, care ne dezvaluie o scriitoare cu un spirit de observatie necrutator, mai matura decit ar lasa sa se creada virsta ei frageda. - Paul Bailey Fragment din romanul "Neintelegerea" de Irene Nemirovsky "Spre sfarsitul lunii septembrie, au mai fost cateva zile frumoase. Yves ii propuse lui Denise sa vada procesiunea de la Fontarabia; era o ceremonie veche si respectabila, aplaudata atat de francezi, cat si de spanioli. La Fontarabia se trageau salve de tun si de pusca; era praf, zgomot, muzica; grupuri de copii cu bereta pe ureche, tinandu-se de mijloc, blocau stradutele inguste, cantau si racneau cat ii tinea gura; calaretii soseau din toate partile in galop; caii nechezau, speriati de zarva mare si de mirosul prafului de pusca; berline trase de catari, cu pompoane si clopotei, faceau sa duduie pavajul ascutit; animalele se cabrau cand treceau automobilele enorme; toata lumea din Biarritz, din San Sebastian si din toate provinciile spaniole, de la Irun la Pamplona, se afla acolo. Zgamboi murdari se bateau, aruncandu-si ocari imposibil de inteles, intr-un grai in care se amestecau basca si castiliana; tinere frumoase cu capul descoperit se plimbau, cu basmaua brodata pe umeri; cele care veneau din interiorul tinutului purtau un coc inalt si o floare in pieptene; cateva femei in varsta imbracau inca mantila neagra; toti radeau, strigau, cantau, se certau, se imbranceau in jurul fantanilor si al baracilor in aer liber, unde negustoresele vindeau limonada, sirop, portocale, prajituri rotunde acoperite de faina, haraitoare, baloane si evantaie. Valul de oameni umplea strada ingusta. Denise se distra privind pravaliile cu tarabe unde vedeai rozarii, crucifixe, medalii sfintite. Casele stravechi cu acoperisuri bombate aproape se uneau deasupra soselei; balcoanele era impodobite cu saluri, cuverturi brodate sau fete de masa cu dantele. In vechea biserica neagra si aurie, clopotele bateau cu putere. Yves o duse pe Denise pe terasa unei mici cafenele si-i oferi ciocolata cu scortisoara si vin de Xeres; ciocolata, prea groasa si prea dulce, nu-i placu, dar bau doua-trei paharele de vin, care era foarte bun; avea obrajii aprinsi, iar ochii ii luceau; isi scoase palaria si acum soarele ii trecea prin par, facandu-l sa para usor si albastrui, ca rotocoalele de fum."